Timpurile se schimbă, realitățile vremii se schimbă. Timpul trece, dar nu și mentalitatea omului. În secolul XXI, unii oameni preferă să aibă gândire de Evul Mediu, sau în cel mai rău caz, gândire din epoca modernă. Studenții sunt priviți ca niște persoane iresponsabile. Nu știu nimic, se distrează și merg doar la baruri. Dar chiar și așa, hai să le luăm pe rând.

 

Studenți iresponsabili

Sunt și eu curioasă: după ce criterii studenții sunt iresponsabili? O fi și așa studenți, dar întrebarea e alta: generalizăm?

Faptul că nu știu nimic… După ce criterii se spune că studenții nu știu nimic? Plus la asta, cum adică nu știu nimic? Știu să vorbească, au niște cunoștințe, realizări etc. Chiar și dacă nu știu ceva anume… vor învăța. Tu, cel care spui că studenții nu știu nimic – vrei să zici că tu le știi pe toate?

Cunosc doamne și domni, trecuți de 40-50 de ani, care lasă de dorit. Și nu știu multe. Mai ales chestii ce țin de calculator, de transferuri on-line, vestimentație, bune maniere chiar. Iar dacă se angajează un student la o instituție (chiar și part-time, deși așa prevede legea), parcă ar deranja pe cineva. Se vede lipsa de educație a șefului. Te tratează cu dispreț și se uită ciudat la tine, gen: „hai și tu acuma, ce mai vrei de la mine!?”

Eu înțeleg că în Moldova, șefii nu sunt obișnuiți cu angajații part-time, mai ales dacă sunt încă și studenți. Deși situația s-a mai schimbat între timp. Dar, prin anii 2006-2010, când eram studentă și lucram, unii angajați, care erau departe deja de faza cu studiatul, așa aveau o reacție ciudată referitor la angajații care învață paralel, de zici că le încurci.

Înțeleg că la noi în țară, chiar și în acele timpuri, era ceva foarte straniu: un angajat part-time, încă și student, dar asta nu înseamnă că un student nu e tot om. Unii șefi au uitat că au fost și ei studenți cândva. Chiar dacă în perioada sovietică nu era așa posibilitate de a te angaja undeva part-time, asta nu înseamnă că lucrurile nu se schimbă. Odată ce în departamentul tău au fost angajați câțiva studenți, rolul șefului este de a integra nou angajat în colectiv.

Noul angajat nu este un student iresponsabil, care nu știe nimic, dar este un tânăr și un nou angajat care trebuie instruit la compania care a fost angajat și de avut un pic de răbdare cu el. Nu contează că e student, angajat la part-time. Toți suntem oameni și merităm respect. Integrarea în colectiv a noului angajat este importantă, pentru că așa, tu în calitate de director de departament devii un mentor. Iar faptul cum te prezinți și cum te comporți, poate lăsa o amprentă (chiar și una negativă) pentru toată viața.

Da, nu poți fi pe placul tuturor! Dar prima impresie contează. Un director de 50 de ani, având experiența vieții și fiind un expert în meseria pe care o practică, poate fi un mentor bun și să învețe un  tânăr să fie un specialist bun pentru compania sa și pentru țară! Atât! Chiar dacă angajatul tău încă e student, asta nu înseamnă că știe meserie, mai ales dacă specialitatea lui e apropiată de domeniul în care exersează. Sintagma „practica bate gramatica” este valabilă în orice situație. Instituțiile se modernizează, se adaptează la noile cerințe, iar facultatea nu întotdeauna ține ritmul cu noile schimbări ale vremurilor. Întrebarea „voi chiar nu ați învățat așa ceva la facultate” e o întrebare de prost-gust și ruptă din context.

Aspectul social în colectiv

Și cum munca nu presupune doar muncă, dar și socializare. E ceva firesc să discuți cu colegii, ori să participi la o zi de naștere. În contextul în care în colectiv sunt zile de naștere, e normal ca directorul să-i organizeze pe toți, fără excepții

În momentul în care colectivul stă la masă și sărbătoresc, „studenții iresponsabili” muncesc. Iar la final, sunt serviți cu resturi. Și acești „experți” în ale vieții, vorbesc despre moralitate și educație. Dar mai ales, nu uită să zică precum că „studenții sunt iresponsabili. Tineretul, în ziua de azi, e needucat. Nu știu să ne respecte!”

Nu contează ce funcție ai. Dar având o vârstă și crezi că ești un exemplu bun de urmat, fii un exemplu bun până la urmă, nu doar acolo unde îți convine! Se zice că prima impresie contează, chiar dacă uneori poate fi greșită, dar impresia care ți-o lasă primul job, rămâne bine întipărită în minte. Or anumite nuanțe care ți-au rămas în minte.

Într-un context, instituția primise bilete la un concert. Două colege plecaseră, dar nu au spus unde, deși am văzut că se șușotesc. La serviciu s-a întors doar una și deja a recunoscut faptul că fuseseră  la un concert. Dar eu nu trebuia să știu de acest fapt, pentru că sunt studentă și lucrez 4 ore, în loc de full-time.

Așa că, dacă ești student, dar lucrezi undeva, ești un ratat. Nu ai dreptul să știi multe nuanțe. Între timp, lucrurile au mai evoluat, mințile s-au mai luminat. Dar, totuși!

Distribuie articolul:
Cuvinte cheie: