Republica Moldova, la fel ca și alte state, inclusiv cele occidentale, puternic dezvoltate, se confruntă cu o criză economică ce se va perpetua și anul viitor mai puternic, dacă autoritățile nu intervin.

Fosta ministră de Finanțe, Mariana Durleșteanu, într-o postare pe Facebook, afirmă că Produsul intern brut al Moldovei va ajunge la nivelul celui din pandemia COVID-19 sau mai exact ne așteptam la o creștere economică de doar 0,3%. Este clar ca Guvernul actual ar trebui sa instituie o celula de criză care s-ar focusa pentru gestionarea crizelor economice, financiare, energetice și alimentare, potrivit bani.md.

„Măsurile întârziate, aplicate de BNM referitor la majorarea ratei de bază a dobânzii până la 15,5 % și majorarea rezervelor obligatorii pentru băncile comerciale nu sunt suficiente pentru a scoate masa monetară de pe piață și a menține cursul valutar. Aceste decizii nu vor stimula creditarea pentru investiții sau producere cu așa rate majore la dobânzi. Este necesara diminuarea creditării pentru consum, ceia ce este specific moldovenilor care se împrumuta la rate de dobânzi mari pentru “nunți si cumetrii”, afirmă Durleșteanu.

Durleșteanu recomandă țintirea reducerii inflației trebuie în comun de către BNM, Guvern si Consiliul Concurenței, prin măsuri monetare, fiscale, monitorizare și a prețurilor de pe piață. De asemenea redresarea economica trebuie făcută prin stimulente de creditare la rate moderate sau ajutor de stat pentru investiții în drumuri, canalizare, producere, susținerea sectorului Horeca și turism și gestionarea crizei energetice, gestionarea crizei alimentare, temperarea inflației acerbe prin monitorizarea prețurilor.

În opinia fostei ministre de Finanțe e nevoie de renegocierea contractului cu Gazprom a formulei de preț, organizarea unui diagnostic-audit a datoriilor Moldovagaz, controlul cheltuielilor efectuate de Moldovagaz și incluse în tariful stabilit de ANRE. Diversificarea transparentă si corectă a surselor de achiziții ale gazelor naturale si a energiei electrice prin traderi calificați și nu amatori, gen Energocom.

„Guvernul trebuie să prevadă un suport financiar pentru fertilizanți în agricultură, în caz contrar prețul produselor agricole locale nu va fi competitiv cu cele din import. Ar fi cazul ca Guvernul să ofere compensații fermierilor și producătorilor pentru resursele energetice care majorează costurile producției, facilități fiscale la distribuție și alte stimulente pentru comercializarea pe piața locală și la export”, a mai punctat Durleșteanu.

Distribuie articolul: