V-ați simțit discriminați la locul de muncă? V-ați simțit inferiori? Locul de muncă în Republica Moldova e unul extrem de toxic. Gândirea sovietică se simte bine mersi în societatea noastră.  Din fericire, am găsit un job în care am libertate și colegi înțelegători. Dar am avut locuri de muncă în care m-am simțit discriminată și considerată o tânără fără experiență și fără cunoștințe.

  1. Angajații cu copii versus angajații fără copii

Angajații care au copii sunt privilegiați la locul de muncă. Pot veni mai târziu la locul de muncă, deoarece și-au dus copilul la grădiniță/ școală și pot pleca mai devreme din același motiv. Nu am nimic împotrivă. Problema apare când unui angajat fără copii i se reproșează atunci când are nevoie câteva ore pentru chestiile personale. Astfel, îmi pun fireasca întrebare, de ce persoanei care are un copil ori mai mulți i se permite să lucreze mai puține ore, iar cel care nu are copii ar trebui să stea lipit de birou 8 ore. Și Doamne ferește să lipsești de la muncă când ai o problemă, chiar dacă îți ceri voie mai des. Când un angajat are nevoie de câteva ore din contul orelor de muncă, acesta trebuie să scrie o cerere sau să ceară voie de la mii de șefi. Aș prefera ca un șef să nu se uite disprețuitor la mine când îi comunic că trebuie să plec mai devreme și să nu mă oblige să recuperez orele de care am nevoie să îmi rezolv problema personală.

Eu ce vină am că alte companii au un program similar cu al meu, adică de la ora 9:00 la 17:00/18:00 seara? Chiar și dacă aș lucra într-o companie cu un program de la ora 9 dimineața la ora 20:00 seara, plus weekend, de ce trebuie să fiu obligată să lucrez mereu doar în turul 2 și în weekend din motiv că nu sunt căsătorită și nu am copii? Eu nu am avut așa experiență, dar o bună cunoștință de a mea, îmi povestea că la un job de al ei, era obligată să lucreze mereu în turul 2 și weekend, reproșându-i mereu că nu are familie și nu are copii. Păi asta e și logica: permite-i fete ori băiatului să se căsătorească și ea/el.

Ca să faci cunoștință cu cineva, asta înseamnă că trebuie să ieși prin localuri, să mergi la un film etc. Când ai un job care se termină la ora 20:00-21:00, unde poți ieși? Iar dacă trebuie să muncești în weekend, mai poți merge la o discotecă sau cafenea? Ori la o zi de naștere unde se adună multă lume?

Șefii ar trebui să realizeze că în fața legii toți sunt egali. Iar mămica are un soț care ar putea el să ducă copilul la grădiniță, școală, medic și tot restul. Chiar și dacă trăiești în suburbie, la fel… de ce trebuie să intri în situație la femeia căsătorită cu copil, iar o fată necăsătorită/băiat neînsurat i se impută multe și mărunte.

2. Cumătrismul la locul de muncă

De câte ați observat că unii colegi au drepturi absolute? Lor totul le este permis, deoarece se înțeleg bine cu șeful. A întârziat, nu e nicio problemă. Nu și-a îndeplinit atribuțiile de serviciu, nu e nicio problemă. Dar când un angajat, care nu e în relații de prietenie cu șeful, face aceste lucruri, este arătat cu degetul și pedepsit. În fața Codului Muncii toți suntem egali. Însă, unii șefi își permit să fie subiectivi și să se comporte foarte frumos cu unii angajați, iar pe ceilalți să îi desconsidere. Uneori, ți se pare că ești într-un episod din „Urzeala Tronurilor”. Sunt zeci de grupulețe care luptă pentru puterea absolută. Favorizat e grupul care îl susține pe regele/regina ce pe tron.

Totodată, e valabil și în cazul în care preferi să fii direct/ă. Dragi șefi: faptul că angajatul X se lingușește în fața măriilor dvs, asta nu înseamnă că nu vă bârfește. Așa că, apreciați omul care e sincer și vă spune adevărul în față.

3. Șefii au prioritate

Șefii pot face ce vor în instituțiile statului și nu doar. Aceștia se cred superiori și consideră că au dreptul să muncească mai puțin. Majoritatea șefilor pe care i-am întâlnit, erau aroganți și considerau că munca lor e să țipe și să dea indicații, iar ei sunt liberi să-și bea cafeaua și să se ocupe de problemele personale. Sunt șefi care desconsideră angajatul care e încă student și preferă să-l facă cu ou și cu oțet. Cum vrei ca tânărul ăla să te respecte și să învețe meseria pe care o practică, dacă  nu-l înveți. Bine că șeful poate fi empatic cu cei căsătoriți și cu copii mici, care mereu își cer voie de la serviciu și stau mai mult pe buletin decât la serviciu? Integrează studentul ăla în colectiv. Încurajează-l și vei fi respectat. Motivează-l și vei fi modelul lui în viață. Nu uitați: munte cu munte se ajunge, iar om cu om cu atât mai mult. Nu se știe cum se întoarce roata vieții.

Însă, am întâlnit și șefi care munceau mai mult decât restul, ofereau sfaturi și își ajutau colegii. Astfel de tip de șef e un exemplu, dar, din păcate, sunt exemplare rare.

4. Ești femeie

E o sărbătoare? Femeile vor aranja masa în timp ce bărbații vorbesc chestii serioase. Ești femeie? Fă o cafea șefului. Ești femeie? Sigur un coleg va flirta cu tine. Toți vor vrea ca tu să fii binevoitoare, stilată și frumoasă.  Uneori, aspectul tău fizic va fi mai apreciat decât munca pe o faci.

Sunt cazuri când un bărbat căsătorit își permite să insultă o femeie necăsătorită, arătând gesturi obscene. Când femeie necăsătorită îi cere să o respecte, „sărmanul bărbat căsătorit” se simte ofensat, fuge la administrație și se plânge.

 

5. Șeful și bârfele

Un șef bun niciodată nu va asculta bârfele. Indiferent de context, nu va asculta bârfele. Chiar dacă un angajat vine și îi spune „ultimele știri”, șeful îl va pune la punct și nu va permite încurajarea bârfelor. Chiar și dacă este vorba de o situație mai deosebită, directorul departamentului, ori administrația instituției, va verifica informația și va aplica măsurile necesare. Am cunoscut situații, când directorul general al instituției își făcea impresii despre angajați din spusele altor colegi, chiar dacă erau șefi de departament or angajați cu care se înțelegea bine.

Dragi directori: nu ascultați bârfe. Nu credeți în tot ce vi se spune, dacă vreți ca să fiți respectați.

Distribuie articolul: