Manifestațiile de stradă din Republica Moldova au ajuns să fie dictate mai degrabă de interese financiare decât de convingeri civice sau politice, iar o parte dintre cetățeni refuză să mai participe la adunări dacă nu sunt remunerați. Concluzia a fost prezentată de directorul Serviciului de Informații și Securitate (SIS), Alexandru Musteața, în cadrul conferinței internaționale Moldova Security Forum.

Șeful serviciului secret a făcut o paralelă între mișcările sociale de acum două sau trei decenii, motivate de ideologie și principii, și realitatea actuală, unde schemele de plată au denaturat noțiunea clasică de manifestație publică.

În cadrul discursului său, Alexandru Musteața a explicat mecanismul prin care este monitorizată situația operativă din teren:

„Noi evaluăm capacitatea de proteste în Moldova și verificăm permanent dacă există riscul ca situația să degenereze în proteste violente. Am văzut că, după atâția ani de proteste plătite, când oamenii ieșeau doar de dragul banilor, aceștia nu mai vor să participe la manifestații fără să fie remunerați.”

Trei ani de avertismente privind schemele de finanțare ilicită

Deși dreptul la întrunire pașnică reprezintă un pilon democratic fundamental, oficialul a atras atenția că utilizarea fondurilor nedeclarate distorsionează voința reală a societății:

  • Complexitatea schemelor financiare: SIS documentează și avertizează de trei ani asupra rețelelor subterane de bani folosite pentru cumpărarea susținerii publice.

  • Scopul destabilizării: Banii sunt pompați pentru a crea iluzia unor nemulțumiri masive și pentru a forța derapaje sau violențe în timpul întrunirilor.

  • Efectul de obișnuință: Dependența creată prin recompense materiale a redus participarea voluntară la adunările publice ale anumitor grupări.

Reacția statului la amenințările hibride și transparența rapoartelor

În privința capacității structurilor de forță de a contracara tentativele de destabilizare, directorul SIS a menționat că instituțiile statului colaborează mult mai eficient comparativ cu anii trecuți. Lecțiile învățate în timpul campaniilor electorale recente au dus la modificarea protocoalelor de comunicare și acțiune interinstituțională.

Pentru a diminua impactul ingerințelor străine, șeful securității a pledat pentru informarea deschisă a cetățenilor cu privire la pericolele hibride:

  • Rapoarte publice anuale: Instituția a renunțat la secretizarea totală și a publicat analize detaliate privind amestecul extern în alegerile din 2023 și 2024.

  • Conștientizarea publică: Transparența este considerată principala armă prin care oamenii pot recunoaște mecanismele de manipulare și proveniența banilor folosiți în acțiunile de stradă.

Distribuie articolul: