Republica Moldova devine treptat o destinație pentru muncitorii străini, în contextul deficitului tot mai mare de forță de muncă și al plecării masive a cetățenilor moldoveni peste hotare.

Mii de persoane din țări asiatice sunt deja angajate în construcții, agricultură, livrări și industrie. Mulți dintre ei spun că au venit la Chișinău cu scopul de a economisi bani pentru a-și deschide o afacere sau pentru a-și întreține familiile rămase acasă.

Unul dintre ei este Abdullah Al Mamun, un tânăr de 25 de ani din Bangladesh, care a ajuns în R. Moldova acum doi ani. Locuiește împreună cu alți 25 de muncitori într-un cămin al fostei Universități Agrare din Chișinău și lucrează pe șantiere drept muncitor necalificat, transmite  europalibera.org.

„La acea vreme am aflat de la unul dintre prieteni că în Moldova sunt oportunități bune de muncă. Lucrez mult aici pentru ca ulterior să pot să-mi deschid propria afacere când mă voi întoarce acasă”, spune Abdullah Al Mamun.

Pentru a ajunge în R. Moldova, acesta a cheltuit aproximativ 1.200 de euro pentru drum, încă o mie de euro pentru comisioanele agențiilor de recrutare și alte taxe consulare și de viză. Aproape jumătate din salariu îl trimite familiei sale din Bangladesh, unde i-au rămas părinții, două surori, un frate și soția cu care s-a căsătorit în timpul unei scurte vizite acasă.

Adaptarea nu a fost ușoară. A învățat puțină română pentru a comunica pe șantier, iar dintre bucatele moldovenești spune că preferă zeama. În timpul liber joacă fotbal cu ceilalți muncitori din Bangladesh.

În aceeași cameră de cămin locuiește și Ohe Khan, în vârstă de 24 de ani, care lucrează drept curier pentru o companie de livrări. Tânărul spune că poate câștiga în Moldova de două ori mai mult decât în țara sa natală.

„Îmi place munca pe care o fac și moldovenii sunt generoși – uneori primesc bacșișuri de până la 100 de lei”, afirmă Ohe Khan.

Spre deosebire de Abdullah Al Mamun, acesta spune că nu își dorește să revină în Bangladesh și vrea să-și aducă familia în R. Moldova.

„Eu vreau să trăiesc în Moldova, e foarte bine”, susține el.

Datele Inspectoratului General pentru Migrație arată că peste 4.600 de cetățeni străini dețin acte valabile de ședere în scop de muncă în Republica Moldova, majoritatea fiind originari din Nepal, Bangladesh, India, Turcia și Uzbekistan. În 2025 au fost depuse 6.160 de cereri privind acordarea sau prelungirea dreptului de ședere pentru muncă, iar în 5.707 cazuri autoritățile au aprobat solicitările.

Cea mai mare concentrare a muncitorilor străini se înregistrează în Chișinău, Bălți și Cahul, precum și în orașele Râșcani și Leova.

Potrivit unui studiu al Ministerului Economiei, citat de premierul Alexandru Munteanu, economia Republicii Moldova ar avea nevoie de aproximativ 300 de mii de angajați pentru a reduce decalajul de productivitate față de Uniunea Europeană.

Pe acest fundal, companiile de recrutare spun că interesul pentru muncitorii străini este în continuă creștere. Elena Dabija, administratoarea unei firme specializate în recrutare, afirmă că a început în 2022 cu doar doi muncitori străini, iar acum gestionează aproximativ 300 de persoane venite din Nepal, Bangladesh și Sri Lanka.

„În primul rând, acești angajați respectă programele de lucru și sunt gata să lucreze suplimentar pentru o plată suplimentară, ceea ce mulți dintre lucrătorii noștri de pe loc nu acceptă”, spune Elena Dabija.

Muncitorii străini sunt solicitați în special în construcții, agricultură, livrări și industria prelucrătoare. În agricultură, cererea crește în perioada recoltării fructelor și a lucrărilor sezoniere în livezi și sere.

Soții Oxana și Alexandru Călăraș, proprietarii unei ferme de prepelițe din satul Barboieni, raionul Nisporeni, spun că au fost nevoiți să angajeze muncitori din Nepal și Bangladesh din cauza lipsei unei forțe de muncă stabile la nivel local.

„Ăștia de pe loc vor doar cu ziua, dar nu vor angajați”, afirmă Oxana Călăraș.

Conform legislației, angajatorii sunt obligați să le asigure muncitorilor străini cazare și un salariu minim de cel puțin 8.700 de lei lunar. Permisele de muncă sunt acordate, de regulă, pentru un an.

Fenomenul a început însă să provoace și reacții politice. Liderul Partidul Socialiștilor din Republica Moldova, Igor Dodon, a criticat angajarea muncitorilor străini, calificând-o drept o „subminare a securității naționale”.

Ministrul Muncii și Protecției Sociale, Natalia Plugaru, susține însă că R. Moldova se confruntă cu un paradox pe piața muncii: deși există persoane inactive, numeroase sectoare nu găsesc angajați.

La rândul său, ministrul Economiei, Eugen Osmochescu, a avetizat că importul masiv de muncitori necalificați poate crea noi provocări economice pe termen lung și poate descuraja dezvoltarea industriilor cu valoare adăugată.

Totodată, Inspectoratul General pentru Migrație a constatat, pe parcursul anului 2025, 296 de încălcări privind angajarea cetățenilor străini, majoritatea fiind cazuri de muncă nedeclarată.

Distribuie articolul:
Cuvinte cheie: