În ultimii ani, cercetările din domeniul nutriției au început să contureze tot mai clar o legătură directă între alimentație și longevitate. Nu este vorba despre o dietă miraculoasă, ci despre alegeri alimentare susținute, echilibrate și adaptate corpului uman. Specialiștii în nutriție susțin că stilul alimentar joacă un rol esențial nu doar în prevenirea bolilor, ci și în menținerea unui corp sănătos până la vârste înaintate.

Ce presupune o dietă pentru longevitate?

Un studiu publicat în 2022 în jurnalul Cell de către un grup de cercetători coordonați de Dr. Valter Longo, profesor de biogerontologie la Universitatea din California de Sud, propune o formulă alimentară care ar putea crește speranța de viață cu până la 10–13 ani dacă este adoptată din timp. Această „dietă a longevității” are la bază câteva principii cheie:

  • Consumul ridicat de legume, leguminoase (linte, năut, fasole), cereale integrale și nuci

  • Aport moderat de pește și fructe de mare

  • Reducerea la minimum a consumului de carne roșie și procesată

  • Limitarea lactatelor, cu preferință pentru cele fermentate (iaurt, chefir)

  • Post intermitent sau mese restricționate în timp (de exemplu, într-un interval de 10–12 ore zilnic)

Această abordare alimentară seamănă în multe privințe cu dieta mediteraneană, care a fost intens studiată și apreciată pentru beneficiile sale cardiovasculare și metabolice.

De ce funcționează?

Alimentele bogate în antioxidanți, fibre și grăsimi nesaturate au un rol protector asupra celulelor și reduc inflamația sistemică — unul dintre principalii factori care contribuie la îmbătrânirea prematură și la bolile cronice.

Un raport al Organizației Mondiale a Sănătății indică faptul că peste 70% dintre decesele la nivel global sunt cauzate de boli necomunicabile (precum bolile cardiovasculare, diabetul de tip 2 și cancerul), toate fiind în strânsă legătură cu alimentația și stilul de viață.

Zonele albastre: lecții din regiunile cu cea mai mare speranță de viață

Așa-numitele zone albastre – regiuni din lume unde oamenii trăiesc adesea peste 90 sau 100 de ani – oferă exemple practice ale dietei pentru longevitate. Aceste zone includ Okinawa (Japonia), Sardinia (Italia), Icaria (Grecia), Nicoya (Costa Rica) și Loma Linda (California, SUA).

Un factor comun este consumul ridicat de vegetale, fructe de sezon, cereale integrale, grăsimi bune (ulei de măsline, avocado, pește gras) și mese moderate, adesea într-un cadru familial sau comunitar care favorizează relațiile sociale sănătoase.

Ce alimente pot sprijini longevitatea?

Potrivit cercetătorilor de la Harvard T.H. Chan School of Public Health, cele mai eficiente alimente în promovarea unei vieți lungi și sănătoase includ:

  • Fructele de pădure – bogate în polifenoli și antioxidanți

  • Broccoli, kale, spanac și alte crucifere – susțin detoxifierea și lupta cu radicalii liberi

  • Leguminoasele – surse excelente de proteine vegetale și fibre

  • Peștele gras (somon, sardine) – sursă de omega-3, benefic pentru inimă și creier

  • Nucile și semințele – reduc riscul de boli cardiovasculare și oferă sațietate pe termen lung.

Stilul alimentar contează, nu doar ce mănânci

Adoptarea unei diete sănătoase nu presupune doar alegerea unor alimente benefice, ci și modul în care acestea sunt consumate. Mesele luate pe fugă, porțiile exagerate sau consumul de alimente ultraprocesate pot anula beneficiile unei alimentații aparent „sănătoase”.

Nutriționiștii recomandă:

  • să mâncăm conștient, fără ecrane sau grabă;

  • să respectăm semnalele de foame și sațietate;

  • să avem o relație echilibrată cu mâncarea, evitând dietele restrictive extreme.

Nu există o formulă unică pentru longevitate, dar dovezile științifice arată clar că alimentația are un impact profund asupra duratei și calității vieții. O dietă bogată în alimente naturale, integrale, variate și echilibrate poate preveni boli, poate susține sănătatea mentală și fizică și, în cele din urmă, poate contribui la o viață mai lungă și mai împlinită.

Perfect. Iată un exemplu de meniu zilnic inspirat din „dieta longevității”, așa cum este promovată de cercetătorii coordonați de Dr. Valter Longo și susținută de modele alimentare din zonele albastre:

Mic dejun (în jurul orei 08:00)

  • Terci de ovăz cu lapte vegetal (migdale sau ovăz)

  • O lingură de semințe de in măcinate

  • Fructe de pădure proaspete (afine, zmeură)

  • Ceai verde sau apă călduță cu lămâie

Gustare (opțională, în funcție de foame)

  • Un măr sau o pară

  • O mână de nuci crude (nuci, migdale, caju)

Prânz (în jurul orei 13:00)

  • Supă de linte cu legume (morcov, țelină, ceapă)

  • Salată verde cu avocado, roșii cherry și semințe de dovleac

  • 1 felie de pâine integrală sau câteva felii de cartof copt cu ulei de măsline

Gustare (opțională)

  • Hummus cu bețișoare de morcov sau castravete

Cină (în jurul orei 18:00–19:00)

  • Somon la cuptor cu ierburi aromatice

  • Quinoa sau orez brun

  • Broccoli tras ușor la abur

  • O cană de infuzie de mentă sau mușețel

Recomandări suplimentare:

  • Interval alimentar zilnic de 10–12 ore (de exemplu, 08:00–18:00)

  • Hidratare constantă cu apă plată, ceaiuri neîndulcite și supe

  • Porții moderate și mese fără grabă.

Distribuie articolul: