Dependenţa este o stare caracterizată prin necesitatea acută de folosire a unor substanţe. Persoana dependentă nu poate controla consumul. Dependenţa provoacă probleme serioase în familie, şcoală şi comunitate.

Cauzele dependenţei pot fi de natură fizică, psihologică, socială sau combinaţia acestora. Totuşi, majoritatea încep să consume droguri din simpla curiozitate de a afla efectele, pe care le au asupra lor, de a încerca un univers imaginar şi colorat, ce înlocuieşte o lume „ostilă”, după părerea lor. Însă cei, care ajung ulterior să fie dependenţi, încep a consuma sub presiunea anturajului său sau, pur şi simplu, pentru că nu au curajul a spune „NU”.

În toate cazurile persoana dependentă trăieşte sentimente de vinovăţie, ruşine, inutilitate.

Dependentul este sclavul unei substanţe anumite, a stării mentale şi fizice pe care o provoacă drogul – deci sclavul unei stări virtuale. Oricine la orice vârstă, dacă este supus acţiunii sistematice a drogului, devine dependent.

Poţi să devii dependent  foarte uşor. Există mai mulţi factori care te predispun să te transformi din consumator-explorator în consumator permanent. Există o serie de factori de risc, care dacă sunt prezenţi în viaţa copilului și adolescentului cresc şansele acestuia să devină dependent. O parte dintre aceştia sunt:

  • Istoria familială a consumului de drog;
  • Conflicte în familie;
  • Grupul de prieteni;
  • Publicitatea;
  • Accesibilitatea;
  • Miturile despre drog;
  • Imaginea idolilor, starurilor, eroilor, personalităţilor cu autoritate.

Cu certitudine putem afirma, că consumul devine îngrijorător din clipa când apar consecinţele negative: dezvoltarea dependenţei fizice şi psihice. Oamenii, care consumă droguri zilnic, indiferent de cantitate, sunt predispuşi la dependentă. Mai ales e mare riscul la cei care au început să experimenteze drogurile la o vârstă timpurie.

Înainte de a afirma că există o problemă de consum, trebuie să luăm în considerare mai mulţi factori:

  • Vârsta copilului sau adolescentului;
  • Substanţa consumată;
  • Cantitatea consumată;
  • Frecvenţa consumului;
  • Contextul în care este consumată substanţa (cu cine: singur, în grup);
  • Motivele consumului;
  • Felul în care sunt procurate substanţele etc.

Atunci când consumul de drog este combinat cu alţi factori de risc, potenţialul problematic creşte.

În instituțiile de învățământ din municipiile: Chișinău, Bălți, Comrat, Ceadâr-Lunga, din raioanele: Orhei, Sângerei, Ungheni, Soroca, Edineț, Briceni, Hâncești, copiii și adolescenții învață despre pericolul drogurilor, despre efectul devastator al dependenței de droguri. În cadrul lecțiilor desfășurate de către echipa de proiect „Educație contra drog” elevii conștientizează diferența dintre obicei și dependență.

Obiceiul este o regulă de conduită ce se formează spontan ca urmare a aplicării ei repetate într-o perioadă de timp relativ îndelungată într-o colectivitate umană. Obiceiul se realizează la alegere şi nu prezintă o problemă, deoarece poate fi oprit la dorinţă.

Unii consumă droguri, alcool şi tutun doar din motive sociale: o petrecere, dansuri, ieşire cu prietenii. Acest obicei se poate dezvolta în cele din urmă într-o dependenţă atunci când consumul şi nu distracţia devine prioritate.

Dependenţa spre deosebire de obicei este o mare problemă atât pentru consumator, cât şi pentru apropiaţii săi. Ea nu se vindecă şi riscul recăderii este permanent, te însoţeşte până la moarte.

Consumul drogurilor de către copii și adolescenţi produce pierderea încrederii în propriile puteri, devenind slabi, vulnerabili în faţa provocărilor vieţii. Dependentul îşi pierde pe neobservate libertatea de a-şi trăi viaţa, a proceda după bunul său plac, fiind condus în toate de drog.

Maria Dița, prodecan, Facultatea de Psihologie și Psihopedagogie specială,

UPS „Ion Creangă”

Mircea Grecu, Președinte AO CIPIDA

Distribuie articolul:
Cuvinte cheie: