În fiecare an, mii de moldoveni ajung în instanță, cel mai des din cauza organizațiilor nebancare, pentru că nu reușesc să-și achite la timp datoriile din creditele contractate. Îndrumați de reclame ce promit acces rapid la bani, mulți dintre ei semnează contractele de împrumut fără a le analiza în detaliu.

Fie că acceptă clauze abuzive, cu ochii închiși, fie că nu reușesc să-și îmbunătățească situația financiară pentru a face față atât cheltuielilor curente, cât și costurilor împrumutului, aceștia se trezesc în capcana datornicilor. Din acest punct, perspectivele devin și mai sumbre. Pe lângă penalitățile impuse de organizațiile de creditare, instanțele îi obligă să achite și cheltuielile de judecată. Nu sunt rare cazurile în care se recurge la executarea silită, iar cei care credeau că vor scăpa de sărăcie rămân și fără bunurile pentru care au muncit o viață întreagă, transmite anticoruptie.md.

Rămași fără casă pentru o penalitate ilegală

În cadrul unei investigații, jurnaliștii au discutat cu Natalia Guzun, care a împrumutat bani de la o organizație de creditare nebancară. Ea a spus că este o persoană care își planifică cu grijă cheltuielile și care depinde exclusiv de veniturile obținute împreună cu soțul său.

Însă, totul s-a schimbat la sfârșitul anului 2019, când o problemă în familie a determinat-o să solicite un împrumut de la o organizația de creditare nebancară. Chiar și așa, înainte de a semna contractul, a verificat de zece ori toate detaliile.

„Am accesat un împrumut de 215.000 de lei, cu termen de rambursare în decembrie 2022. La momentul eliberării creditului, am plătit un comision de 3% și prima rată de peste 10.000 de lei. Așadar, mi-au fost eliberați aproximativ 198.000 de lei,” povestește Natalia, care a reușit să achite corect ratele în primele trei luni.

Totul părea în regulă, dar lucrurile au luat o turnură neașteptată odată cu pandemia de COVID-19. Deși familia a avut dificultăți financiare din cauza crizei, au continuat să plătească, cu mici întârzieri.

„Pandemia a fost o perioadă dificilă pentru toți, inclusiv pentru familia noastră. Dar nici atunci nu ne-am eschivat. Am plătit cât am putut și am informat creditorul de fiecare dată. Au fost doar două luni cu întârzieri. În luna mai am transferat 9.330 lei pe 4 mai și 600 lei pe 13 mai. În iunie, am reușit să plătim doar 3.000 de lei, dar am recuperat în lunile următoare. În noiembrie, am închis complet creditul, după ce am fost anunțați de organizație despre rezilierea unilaterală a contractului. Am plătit peste 185.000 de lei și, în total, am achitat mai mult de 290.000 de lei”, explică Natalia.

La sfârșitul lunii noiembrie, familia ar fi trebuit să fie liberă de datorii, dar au primit o veste neașteptată. Organizația le-a comunicat că trebuie să plătească penalități de peste 150.000 de lei.

„Pe 31 martie 2020, Comisia Națională a Pieței Financiare (CNPF) a emis o notă informativă prin care organizațiile de creditare nebancare erau obligate să suspende penalitățile și dobânzile de întârziere pe perioada crizei. În cazul nostru, însă, OCN-ul a acționat cu rea-credință, impunându-ne nu doar să achităm sumele prevăzute în contract, dar și să plătim o penalitate ilegală,” explică avocata Marina Perebicovschi.

În plus, organizația de creditare a refuzat de mai multe ori să furnizeze un calcul detaliat al datoriei și penalității, încălcând astfel drepturile familiei ca consumator al serviciilor financiare, susține avocata.

Perebicovschi adaugă că termenii contractului de împrumut nu au fost negociați, iar creditorul a prezentat un formular standard, fără a discuta penalitatea, care a fost impusă unilateral.

Evacuare cu semne de întrebare

La momentul eliberării împrumutului, a fost semnat și un contract de ipotecă. Astfel, executorul judecătoresc George Boțan, aflat momentan în suspendare din funcție, a început procedura de executare a dreptului ipotecar. Acest lucru s-a întâmplat pe 25 noiembrie, când familia a achitat ultima sumă a împrumutului. La doar cinci zile distanță, familia s-a trezit cu executorii judiciari la ușă, care au dispus evacuarea forțată din locuință.

„În ciuda îndeplinirii tuturor obligațiilor contractuale de către debitori, organizația de creditare nebancară (OCN) și executorul judecătoresc au refuzat să ridice interdicțiile aplicate asupra bunurilor imobile. Mai mult, a fost demarată procedura de evacuare forțată, ceea ce reprezintă o încălcare flagrantă a dreptului de proprietate al reclamantului și al membrilor familiei sale. Astfel, un debitor de bună credință s-a trezit în fața executorilor judecătorești, într-o situație în care credea că a închis toate conturile cu organizația de creditare. Suma solicitată de OCN a fost de 362.437,27 de lei, iar suma totală cerută de creditor a fost de 467.580,66 de lei, incluzând atât datoria principală, cât și penalitățile. Supraplata solicitată de creditor a fost de 252.580,66 de lei, sumă ce depășește valoarea efectivă a creditului acordat, de doar 198.098,61 lei. Considerăm că acest comportament încalcă plafonul maxim stabilit de Legea nr. 202 din 12.07.2013 și că penalitatea ar trebui anulată ca abuzivă”, subliniază avocata Marina Perebicovschi.

Aceasta a reprezentat familia în instanță, iar Judecătoria Chișinău, sediul Centru, a dispus anularea clauzei penale, considerând-o abuzivă. Cu toate acestea, Curtea de Apel Chișinău a casat decizia primei instanțe, stabilind că „dispozițiile contractuale au fost formulate într-un limbaj clar și inteligibil și au fost acceptate de consumatori, astfel că nu există temeiuri pentru declararea nulității clauzelor contractuale.” Familia a depus recurs la Curtea Supremă de Justiție, continuându-și lupta juridică, care durează de peste trei ani.

„Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție a confirmat că prima instanță a avut dreptate să declare că clauza contractuală prevăzută în contractul de credit nu este conformă cu principiile fundamentale ale legislației. Conform acestei decizii, clauza penală menționată în contractul din 4 decembrie 2019 nu a fost negociată, fiind impusă unilateral de OCN „Zoom Credit” SRL, fără a oferi debitorului posibilitatea de a discuta condițiile”, a conchis completul CSJ.

Acesta este unul dintre puținele cazuri în care consumatorii au reclamat abuzuri în clauzele contractuale și care a dus la o decizie irevocabilă. În general, aproape 90% dintre procese sunt inițiate de OCN-uri și bănci comerciale atunci când nu reușesc să-și recupereze datoriile.

Decizie cu… riscuri

Organizația de creditare este deținută de avocații Eugeniu Morărașu și Valeriu Sîrcu, care reprezintă compania în instanță. Cei doi au fondat și alte două firme – una specializată în colectarea datoriilor și alta care activează în domeniul imobiliar, toate având sediul pe o stradă din Chișinău.

Eugeniu Morărașu, avocatul care a reprezentat organizația în acest caz, a explicat că, atunci când reclamanții au solicitat un împrumut de la organizația de creditare nebancară, le-au fost prezentate în mod clar condițiile de creditare, stipulate în contract. De asemenea, aceștia au primit informații precontractuale detaliate privind costul creditului solicitat. În aceste condiții, Morărașu consideră că nu poate fi reproșată nicio vină pentru faptul că acest contract nu a fost negociat.

„Înainte de semnarea contractului, reclamanților li s-au prezentat toate clauzele legale, care au fost acceptate prin semnarea informațiilor precontractuale și prin efectuarea plăților lunare. Astfel, cerințele referitoare la penalitatea contractuală nu au temei, întrucât nu au fost formulate obiecții din partea acestora”, a precizat Morărașu.

Avocatul a subliniat, de asemenea, riscurile apărute din numeroasele apărări ale debitorilor rău-platnici. Potrivit acestuia, reclamanții ar fi încercat să creeze o situație în care reglementările impuse de organizațiile de creditare nebancară din R. Moldova să fie supuse riscului de nulitate.

„Penalitatea de 1% pe zi pentru întârzierea ratelor lunare se calculează pe baza tranșei lunare, nu pe soldul total al creditului. Scopul penalității nu este de a dezavantaja clientul, ci de a-l disciplina în ceea ce privește plata la termen a ratelor. Conform legislației naționale, nu există clauze standard, atâta timp cât condițiile contractului au fost negociate”, a mai adăugat reprezentantul organizației.

După ce instanța supremă a stabilit că penalitatea de 1% este abuzivă, organizația de creditare a fost obligată să renunțe la proces.

În urma suspendării licenței executorului judecătoresc George Boțan, dosarul a fost preluat de Oleg Ungureanu, iar familia a deschis un nou proces pentru recuperarea bunului pus sub sechestru.

Sute de petiții de la consumatori, în 2024

Cazul familiei Guzun a avut loc în 2020, într-o perioadă în care organizațiile de creditare nebancară (OCN) funcționau sub reglementări mai puțin clare. Deși legislația a fost modificată în 2022, astfel de cazuri nu au scăzut.

CNPF este autoritatea la care consumatorii de servicii financiare ar trebui să se adreseze atunci când consideră că le-au fost încălcate drepturile în cadrul contractării unui împrumut. Prin Legea nr. 175 din 30.06.2023, autoritatea a fost investită cu atribuții de reglementare, supraveghere și control în domeniul protecției consumatorilor.

Jurnaliștii de la anticoruptie.md au solicitat informații despre numărul petițiilor primite și procentul celor referitoare la contractele de împrumut încheiate cu bănci și OCN-uri.

Conform CNPF, în 2024 au fost primite 509 petiții, dintre care:

  • 503 (99%) se referă la activitatea OCN-urilor,
  • 6 (1%) vizează băncile.

Cele mai frecvente probleme semnalate de consumatori sunt: penalitățile excesive, comisioanele nejustificate, lipsa transparenței în prezentarea informațiilor contractuale, abateri de la Legea nr. 202/2013 privind contractele de credit pentru consumatori, identificarea unor practici comerciale incorecte, cum ar fi publicitatea înșelătoare sau metodele de colectare a datoriilor abuzive.

În ianuarie 2024, CNPF a finalizat un control tematic la OCN FLEX FINANCIAL SRL, pentru a verifica respectarea prevederilor legale aplicabile între 01.01.2024 și 30.09.2024. Au fost identificate abateri semnificative de la reglementările în vigoare.

Autoritatea a dispus restituirea în termen de 180 de zile a tuturor plăților efectuate conform contractului, cu excepția sumei inițiale debursate. De asemenea, s-a interzis utilizarea practicilor comerciale incorecte, iar cererea prealabilă a companiei a fost respinsă.

Ca urmare a unei reclamații, CNPF a verificat și activitatea BC „VICTORIABANK” SA, constatând încălcări legate de comisioanele percepute în cazul retragerii anticipate a depozitelor la vedere. De asemenea, au fost identificate clauze abuzive în contractele de depozit, iar CNPF va solicita instanței să constate nulitatea acestora.

În cadrul unui alt control, CNPF a descoperit că CASH&GO a depășit limita legală de 0,04% pe zi din valoarea creditului, încălcând astfel Legea nr. 202/2013. Autoritatea a cerut restituirea sumei debursate inițial, fără alte plăți suplimentare. O situație similară a fost verificată și în cazul FINANCECASA, unde s-a constatat aceeași abatere.

De asemenea, CNPF este implicată în aproximativ 300 de dosare care vizează protecția consumatorilor. În premieră, Judecătoria Chișinău a declarat nulitatea unor clauze abuzive dintr-un contract de credit între un consumator și OCN Top Leasing & Credit, în urma unei petiții depuse la CNPF. Instanța a hotărât că aceste clauze, care includeau comisioane multiple pentru operațiuni similare și penalități disproporționate, sunt ilegale. Decizia obligă OCN Top Leasing & Credit să elimine aceste clauze din toate contractele viitoare și să restituie consumatorilor plățile deja efectuate pe baza acestora.

Deși nu este o hotărâre definitivă, aceasta reprezintă un pas important în protecția drepturilor consumatorilor și în combaterea clauzelor abuzive folosite de furnizorii de servicii financiare.

Alte două acțiuni legale se află în desfășurare, vizând Iute Credit și Sebo Credit, pentru nerespectarea reglementărilor privind contractele de credit. În cazul Iute Credit, au fost identificate abateri legate de dobânzile flotante și penalitățile aplicate, iar în cazul Sebo Credit, au fost constatate clauze abuzive legate de penalități suplimentare și comisioane ilegale.

CNPF a menționat, într-un răspuns adresat Centrului European al Consumatorului din Moldova, că, pe lângă abaterile deja menționate, au fost identificate și încălcări privind publicitatea înșelătoare, lipsa informațiilor corecte privind dobânzile și transparența comisioanelor, precum și limitarea drepturilor debitorilor.

Pietrele ascunse din contractele de împrumut

Potrivit avocatului Roman Zadoinov, penalitățile și comisioanele reprezintă cel mai „fertil” teren pentru clauzele abuzive în contractele de împrumut.

„Printre cele mai frecvente clauze abuzive se numără penalitățile excesive aplicate pentru întârzierea plăților. Unele contracte includ penalități de întârziere de până la 3% pe zi din suma restantă, ceea ce poate duce rapid la acumularea unor datorii greu de gestionat. În plus, împrumutații pot fi obligați să plătească penalități pentru notificări sau reclamații, de exemplu, 200 de lei pentru fiecare înștiințare trimisă de creditor. Deși legislația stabilește o limită maximă a ratei dobânzii anuale de 50%, unele OCN-uri aplică dobânzi și comisioane care, adunate, depășesc această limită, încălcând astfel drepturile consumatorilor. Conform Codului Civil al Republicii Moldova, rata anuală a dobânzii nu poate depăși dublul ratei de referință CHIBOR, dar unele instituții de creditare percep dobânzi mult mai mari, profitând de excepțiile legale care le permit să depășească acest plafon. Unele instituții promovează credite cu dobânzi aparent avantajoase, fără a menționa costurile ascunse sau condițiile stricte care se aplică după perioada inițială”, avertizează avocatul, care a reprezentat în instanță numeroase cazuri similare.

Zadoinov subliniază importanța unei analize atente a clauzelor contractuale pentru a evita posibile probleme ulterioare.

„Înainte de a semna un contract de împrumut, este esențial să citiți cu atenție toate clauzele și să cereți clarificări pentru orice termen neclar. Verificați rata dobânzii și comisioanele: asigurați-vă că acestea sunt conforme cu legislația în vigoare și că sunt clar stipulate în contract. Dacă aveți îndoieli privind anumite clauze, este recomandat să consultați un avocat sau să contactați CNPF. Conștientizarea și informarea corectă sunt esențiale pentru a evita capcanele clauzelor abuzive și pentru a vă proteja drepturile ca consumator în R. Moldova”, recomandă avocatul.

De asemenea, Zadoinov atrage atenția asupra faptului că, adesea, din cauza dificultăților financiare, mulți moldoveni cad în plasa ofertelor tentante și reclamelor care promit condiții nerealist de favorabile.

„De exemplu, un card de credit poate fi promovat cu „0% dobândă pentru primele 6 luni”, iar ulterior rata dobânzii poate să ajungă la 31%, detaliu adesea omis în materialele publicitare”, adaugă apărătorul.

O simplă căutare pe Google a ofertelor de creditare relevă că internetul este plin de propuneri care dau impresia că banii sunt la doar un click distanță. În realitate, aceste oferte sunt prezentate într-un mod care nu oferă consumatorilor o imagine completă a costurilor implicate. Zadoinov atrage atenția că, deși banii sunt disponibili rapid, aceștia pot veni cu un preț foarte ridicat, dacă împrumutul nu este rambursat la timp.

Beneficiarii OCN-urilor, paria pentru bănci

În 2022, Parlamentul a aprobat modificarea reglementărilor din domeniu. Astfel, alături de bănci, firmele de microfinanțare au fost obligate să evalueze situația financiară a clienților pentru a stabili corect capacitatea acestora de a rambursa împrumuturile. O altă schimbare importantă vizează cerințele referitoare la costul total al împrumutului, stabilind o limită maximă de 50% pentru rata dobânzii și plafonând penalitățile la 0,04% pe zi pentru întârziere.

Cu toate acestea, realitatea arată că mulți dintre clienții organizațiilor de creditare nebancară (OCN) sunt persoane care nu au reușit să treacă prin filtrul de bonitate al băncilor comerciale din diverse motive. Aceștia pot să nu aibă un loc de muncă stabil, să accepte plăți „în plic” sau să solicite sume prea mici pentru a obține un credit bancar. Astfel, aceștia apelează la OCN-uri, care le oferă împrumuturi mai ușor accesibile. OCN-urile recunosc că acoperă un segment de piață lăsat deoparte de bănci, iar chiar dacă sunt conștiente de riscurile implicate, continuă să obțină profituri substanțiale din aceste activități.

Piața microfinanțării din Republica Moldova continuă să înregistreze creșteri semnificative. Potrivit datelor publicate de Banca Națională a Moldovei (BNM), organizațiile de creditare nebancară au acordat împrumuturi de peste șapte miliarde de lei. În paralel, nivelul provizioanelor a depășit 1,6 miliarde de lei.

Conform celor mai recente date ale BNM (din 30 iunie 2024), moldovenii aveau la OCN-uri împrumuturi clasificate drept nefavorabile (care prezintă dificultăți de rambursare) în valoare de aproximativ 1,7 miliarde de lei, reprezentând aproximativ 12% din totalul portofoliului de credite.

Madan: „Plafonul de 50% este unul rezonabil pentru realitățile noastre economice și nivelul de risc asumat de OCN-uri”

Jurnalitșii de la anticoruptie.md l-au întrebat pe Stas Madan, director de program la Centrul Analitic Independent Expert Grup, despre cum poate fi prevenită supraîndatorarea moldovenilor și, implicit, sărăcirea lor continuă, având în vedere că accesul la credite prin intermediul OCN-urilor a devenit tot mai ușor.

„Supraîndatorarea este adesea rezultatul imprudenței financiare, care duce la decizii financiare nesăbuite. Aceste decizii sunt de obicei cauzate de o înțelegere insuficientă a costurilor reale ale împrumutului, din cauza transparenței scăzute a instituțiilor de creditare și a nivelului redus de educație financiară al beneficiarilor de credite. De asemenea, supraîndatorarea poate apărea atunci când anumite evenimente sunt subestimate, cum ar fi creșterea dobânzilor sau scăderea neașteptată a veniturilor. În general, pentru a ne proteja de supraîndatorare, trebuie să gestionăm rațional cheltuielile, să economisim pentru situațiile neprevăzute și să fim mai prudenți și mai informați ca și consumatori”, a explicat expertul.

În ceea ce privește nivelul dobânzilor practicate de OCN-uri, care se apropie de plafonul maxim de 50%, jurnaliștii au întrebat dacă nu ar fi necesar o reevaluare a acestuia.

„Plafonul de 50% este rezonabil în contextul realităților economice și al riscurilor asumate de OCN-uri. Este un progres semnificativ față de situația anterioară, când debitorii ajungeau să plătească de 4 – 5 ori mai mult decât suma împrumutată. În prezent, legislația oferă o protecție mai mare pentru consumatori”, susține Madan.

Expertul atrage atenția că persoanele care se împrumută trebuie să fie foarte atente la costurile ascunse.

„Cei care doresc un împrumut trebuie să înțeleagă că rata dobânzii nu reprezintă singurul cost al creditului. Aceste costuri includ și comisioanele pentru acordare, administrare, operațiuni documentare și altele. De exemplu, o dobândă de 4% lunar poate ascunde o rată anuală de 48%, un detaliu ce nu este întotdeauna menționat. Pentru a evita costurile ascunse, este important să comparăm ofertele de credit prin Dobânda Anuală Efectivă (DAE), un indicator care reflectă costul total al creditului, inclusiv dobânda și comisioanele. Atât băncile, cât și OCN-urile sunt obligate prin lege să furnizeze DAE consumatorilor. Pentru o comparație corectă, DAE trebuie să fie calculată pentru aceeași sumă și termen de rambursare. Acest indicator nu include însă penalitățile, care pot fi de până la 0,04% pe zi din valoarea totală a creditului. De aceea, este esențial să fim atenți la riscurile asumate înainte de a semna contractul”, recomandă Stas Madan.

Distribuie articolul: