Poate că și tu aveai un asemenea jurnal în copilărie, unde îți documentai cu seriozitate frustările: cine dintre prieteni sau colegi te-au supărat, ce ți-au mai zis de rău părinții sau profesorii, ce ți-a ieșit și ce nu ți-a ieșit la școală. Dar ce-ar fi să-ți spun că și la maturitatea acesta se dovedește a fi un exercițiu extrem de relevator și util?

De ce să ții un jurnal emoțional?

Ca să nu fii dur/ă și nicioplit/ă cu alții – conflictele se întâmplă atunci când suntem nervoși, evervați, supărați sau când ego-ul nostru este călcat în picioare. Dar ce-ar fi să-ți iei un time-out de doar 15 minute, înainte ca să sari cu gura peste cineva? Te asigur că o discuție, la rece, după ce ai analizat situația în scris, este mult mai constructivă și bine-venită pentru ambele părți implicate.

Ca să-ți faci autoanaliză – cum te simți cu adevărat? Ce te-a făcut azi fericit/ă sau tristă? Ce fel de gânduri ți-au trecut prin cap pe parcusul zilei? Se zice că peste 80% dintre gândurile ce ne vizitează mintea sunt de natură negativă: anxietăți, griji legate de viitor, neîncredere în relație cu ceilalți etc. Așa că a te opri din când în când ca să-ți analizezi în scris mintea poate fi extrem de sănătos!

Ca să cureți negativul de peste zi – funcționează pe principiul: am scris și am uitat, gândurile obsedante, întâmplările proaste de peste zi, replicile acide și loviturile sub centură încasate – pe toate le scrii și le uiți. Iar mintea ta va fi mai ușoară și mai pregătită să vadă binele ce, cu siguranță, ți se întâmplă.

Ca să te dumirești – ce s-a întâmplat de fapt? Ce ai simțit, de fapt? Uneori, când suntem foarte emoționați/e, speriați/e, sau prea entuziasmați/e, suntem cu capul în nori. În asemenea momente nu vedem ceea ce se află chiar sub nasul nostru. O pauză de introspecție în scris te poate ajuta să înțelegi ce s-a petrecut în realitate.

Ca să documentezi lecțiile de viață însușite – dacă vrei să înveți mi bine din ce-ai trăit, notează-ți detaliile lecțiilor învățate. Știi că al nostru creier învață mult mai ușor dacă ne notăm informațiile? Așadar, învățămintele (fie ele de bine sau de rău) se vor așeza în subconștientul tău odată cu repetiția în scris.

Ca să practici recunoștința, autoaprecierea, autosusținerea – în jurnalul personal te poți dezlănțui, poți fi patetic/ă, iubitor/oare, hipersensibil/ă, poți scrie orice detaliu, oricât de mic, orice situație în care ai fost bravo, în care ai procedat onest, cu verticalitate și iubire față de sine. Aici ai un mediu sigur în care poți cultiva autoaprecierea, să te lauzi tu pe tine, zi de zi, ca să începi să vezi câte lucruri bune faci zilnic.

Ca să te destăinui, să nu mai ții secretele doar în cap – fiecare dintre noi are nevoie să povestească periodic prin ce trece, ca să se eliberezele de negativ, ca să primească aprobare și acceptare. Ce-ar fi dacă tu ți-ai deveni propriul confident? Cel mai dedicat sieși și cel mai susținător din lume!

Ca să afli adevărul, luând gândurile pe rând și punându-ți singur/ă ție întrebări – adesea e de săpat mult în sine după adevăr, uneori ai nevoie și câte cinci de ce-uri adresate în lanț, ca să descoperi ce a stat la baza unui comportament sau atitudini personale. Mintea noatsră e un mecanism extrem de complex și complicat, iar răspunsurile la întrebările despre obișnuințele, traumele, comportamentele și atitudinile noastre nu se află la suprafață, așadar, ai de tot scris până să dai de adevărul gol-goluț!

Ca să pui accentele pe tine – în jurnalul tău tu ești protagonistul/a, tu ești în lumina reflectoarelor, toată atenția și grija ta se îndreaptă numai și numai spre tine atunci când scrii despre anxietățile, sentimentele și trăirile tale.

Ca să-ți dezvolți scrisul – deși este un pic contrantuitiv, cu cât mai mult scrii, cu atât mai ușor vor curge cuvintele. Iar în ziua de azi, toți avem nevoie să fim comunicatori, să te explimi corect măcar și de dragul unor postările mai cursive pe social media, să dai un e-mail clar, sau să scrii o felicitare frumoasă – toate cer să ai mâna dată cu scrisul.

După cum vezi, a ține un jurnal emoțional la maturitate nu este nici copilărism, nici pierdere de vreme, ci mai degrbă asumarea vieții, cu bune, cu rele și lucru în direcția creșterii personale. Tu ce fel de caiet vei alege pentru jurnalul tău: cu o copertă colorată și creativă, poate una cu flori, sau una mai sobră?

Distribuie articolul: