De două ori pe an, ceasurile sunt date cu o oră înainte, primăvara, și cu o oră înapoi, toamna. Sistemul a fost introdus pentru valorificarea mai eficientă a luminii naturale și reducerea consumului de energie.

În prezent, însă, beneficiile economice ale schimbării orei sunt considerate tot mai reduse, în timp ce efectele asupra somnului și ritmului zilnic au alimentat discuțiile privind renunțarea la schimbarea sezonieră a orei.

Principiul orei de vară este relativ simplu. În lunile calde, soarele răsare foarte devreme, iar prin mutarea ceasurilor înainte cu o oră, o parte din perioada cu lumină naturală este „transferată” spre seară. Astfel, oamenii beneficiază de lumină până mai târziu, transmite tvn.md.

Ideea adaptării programului la lumina zilei este veche, însă ora de vară, într-o formă apropiată de cea actuală, s-a răspândit în special în secolul XX. Unul dintre principalele argumente a fost economia de energie: mai multă lumină naturală seara ar fi însemnat mai puțin iluminat artificial.

În Europa, regulile au fost armonizate și pentru a evita diferențele care ar putea crea dificultăți în transport și în activitățile economice dintre state.

În prezent, ceasurile sunt date înainte cu o oră în ultima duminică din martie și înapoi în ultima duminică din octombrie. Republica Moldova își sincronizează schimbarea sezonieră a orei cu statele europene.

Argumentul economisirii energiei nu mai are însă aceeași greutate ca în trecut.

Studiile analizate la nivel european indică faptul că eventualele economii sunt în prezent reduse. Iluminatul casnic a devenit mai eficient, în timp ce consumul de electricitate depinde tot mai mult de aparatele de aer condiționat, sistemele de încălzire, calculatoare și alte dispozitive.

O evaluare a Parlamentului European a concluzionat că economiile de energie generate de aplicarea orei de vară sunt, în general, marginale.

Un alt argument în dezbaterea privind schimbarea orei ține de efectele asupra organismului.

Corpul uman funcționează după propriul ceas biologic, ritmul circadian, care influențează somnul, starea de alertă și mai multe procese din organism.

Atunci când ora este modificată brusc, organismul poate avea nevoie de timp pentru adaptare. Pentru unele persoane, schimbarea trece aproape neobservată, în timp ce altele pot avea timp de câteva zile un somn mai slab, oboseală sau dificultăți de concentrare.

Cercetările analizate de instituțiile europene au asociat schimbarea sezonieră a orei cu perturbarea ritmului circadian, iar acest aspect a contribuit la discuțiile privind renunțarea la sistem.

În 2018, Comisia Europeană a organizat o consultare publică la care au participat aproximativ 4,6 milioane de persoane. Circa 84% dintre respondenți s-au pronunțat pentru eliminarea schimbării sezoniere a orei.

Comisia Europeană a propus ulterior renunțarea la mutarea ceasurilor de două ori pe an, iar Parlamentul European a susținut ideea.

Procesul nu a fost însă finalizat.

Una dintre dificultăți este necesitatea unei soluții coordonate între state. Dacă țările ar alege independent ore permanente diferite, schimbările ar putea crea probleme pentru transport, comerț, comunicații și călătorii.

În lipsa unei decizii finale, schimbarea sezonieră a orei continuă să fie aplicată.

Mai mult, în martie 2026, Comisia Europeană a publicat calendarul perioadelor de vară pentru anii 2027–2031. Astfel, dacă între timp nu va fi adoptată o altă decizie, ceasurile vor continua să fie mutate de două ori pe an.

Distribuie articolul:
Cuvinte cheie: