Majoritatea țesutului adipos este depozitată sub piele și poartă numele de grăsime subcutanată; este acea grăsime ușor de observat, pe care o simți când ciupești o porțiune de piele.

Grăsimea viscerală se referă la grăsimea “ascunsă”, stocată la nivel profund în abdomen, în jurul organelor, inclusiv a ficatului și intestinelor. Reprezintă aproximativ 10% din toată grăsimea depozitată în organism.  În general, grăsimea acumulată la nivelul inferior al corpului (pe coapse) este subcutanată, în timp ce grăsimea acumulată la nivelul abdomenului este viscerală, în mare parte, informează superfit.ro.

De ce este periculoasă prea multă grăsime viscerală?

O persoană poate fi slabă și în același timp să aibă o cantitate ridicată de grăsime viscerală, ceea ce implică o serie de riscuri pentru sănătate. Aceasta deoarece grăsimea viscerală produce mai multe substanțe toxice decât grăsimea subcutanată, deci este mai periculoasă.

Unul dintre motivele pentru care grăsimea viscerală în exces este dăunătoare ar putea fi localizarea sa lângă vena portă, care transportă sângele din zona intestinală la ficat. Substanțele eliberate de grăsimea viscerală, inclusiv acizii grași liberi, pătrund în vena portă și călătoresc către ficat, unde pot influența producția de lipide.

Prea multă grăsime viscerală în abdomen reprezintă un teren propice pentru sindromul metabolic, ce reunește afecțiuni ca: hipertensiune arterială, obezitate, colesterol crescut și rezistență la insulină. Acestea cresc riscul de accident vascular cerebral, boli cardiovasculare și diabet de tip 2.

De asemenea, grăsimea viscerală în exces poate determina apariția unor boli ale ficatului, probleme de fertilitate, cancer, osteoartrită, Alzheimer etc.

Grăsimea viscerală este mai frecventă la bărbați decât la femei. La femei, înaintarea în vârstă și menopauza influențează stocarea grăsimii, astfel că grăsimea viscerală se poate localiza la nivelul abdomenului, deși nu există o creștere în greutate.

Cum se măsoară grăsimea viscerală?

Nefiind vizibilă, grăsimea viscerală este mai greu detectabilă decât cea subcutanată. Poți să afli exact câtă grăsime viscerală ai doar prin teste imagistice de tipul tomografiei computerizate sau rezonanţei magnetice. Totuși, de obicei nu este nevoie să apelezi la aceste tipuri de teste, ci poți să evaluezi cantitatea de grăsime viscerală și potențialele riscuri pentru sănătate cu ajutorul altor parametri mai la îndemână:

  • Forma corpului. Adesea, privind în oglindă, poți vedea zona din corpul tău unde se stochează mai multă grăsime. În general, un corp în formă de măr (cu abdomen mare și șolduri mai înguste) înseamnă mai multă grăsime viscerală, iar bărbații tind să aibă mai des această formă. Depozitarea grăsimii într-o parte sau alta a corpului este influențată de mai mulți factori, printre care ereditatea și hormonii.
  • Circumferința taliei. Se consideră că există un risc mare de a avea probleme de sănătate cauzate de grăsimea viscerală pentru femeile cu o circumferință a taliei de peste 80-89 cm și pentru bărbații cu circumferința de peste 95-100 cm.
  • Indicele de masă corporală (IMC) sau Body Mass Index (BMI) poate fi de folos pentru a determina dacă există un exces ponderal major, raportând greutatea la înălțime. Un IMC peste 30 indică obezitate și, deci, o posibilitate crescută ca persoana respectivă să aibă o cantitate prea mare de grăsime viscerală.
  • Cantitatea totală de grăsime corporală. Analiza corporală 3D și adipometria cu ultrasunete sunt două metode prin care poți afla procentul de grăsime corporală și distribuția sa, ce pot fi luate în considerare pentru riscurile asociate grăsimii viscerale.

Cum poți reduce grăsimea viscerală?

Chiar dacă nu ai cum să schimbi moștenirea genetică, vârsta sau anumite dezechilibre hormonale, poți să iei măsuri pentru a reduce grăsimea viscerală și riscul a numeroase boli:

  • Este important să ai o greutate sănătoasă și să slăbești, dacă ești supraponderal sau obez. De asemenea, alimentația echilibrată și stilul de viață activ vor contribui la scăderea depozitelor de grăsime viscerală.
  • Ai grijă la mărimea porțiilor și alege carbohidrați complecși (fructe, legume și cereale integrale) și proteine slabe (carne de pui și pește, ouă, fasole, lactate), în locul carbohidraților simpli, cum ar fi pâinea albă sau băuturile dulci.

  • Unele studii sugerează că suplimentarea cu vitamina D și calciu poate reduce grăsimea viscerală.
  • Evită grăsimile trans, care se găsesc de obicei în alimente prăjite sau foarte procesate, inclusiv sub denumirea de „uleiuri hidrogenate” sau „uleiuri parțial hidrogenate”.
  • Fă măcar 30 de minute de mișcare zilnic, ca de exemplu: mers alert, exerciții aerobice, bicicletă, antrenamente cu greutăți etc.

Distribuie articolul: