Stresul este o realitate a vieții moderne, dar studiile arată că femeile sunt mai predispuse la stres decât bărbații. Ele raportează niveluri mai ridicate de anxietate, se confruntă mai frecvent cu epuizarea emoțională și sunt mai afectate de stresul cronic. De ce există această diferență? Răspunsul nu este simplu, ci rezultatul unei combinații de factori biologici, hormonali, psihologici și sociali.

Diferențele biologice: Cum influențează hormonii răspunsul la stres?

Unul dintre factorii cheie care contribuie la predispoziția femeilor la stres este sistemul endocrin. Cercetările arată că femeile și bărbații reacționează diferit la stres din cauza variațiilor hormonale.

Cortizolul, principalul hormon al stresului, este eliberat de glandele suprarenale ca răspuns la situații tensionate. Deși atât femeile, cât și bărbații produc cortizol, femeile sunt mai sensibile la efectele acestuia. Un studiu publicat în Journal of Neuroscience (2017) a descoperit că estrogenul amplifică răspunsul creierului la stres, ceea ce face ca femeile să resimtă mai intens efectele acestuia.

În plus, fluctuațiile hormonale cauzate de ciclul menstrual, sarcină sau menopauză pot amplifica sensibilitatea la stres. Potrivit unui studiu publicat în Biological Psychiatry (2018), nivelurile ridicate de progesteron pot influența negativ capacitatea femeilor de a regla emoțiile în situații stresante.

Creierul feminin și procesarea emoțiilor

Femeile și bărbații au structuri cerebrale ușor diferite, ceea ce poate influența modul în care gestionează stresul. Amigdala, regiunea creierului responsabilă de procesarea fricii și a emoțiilor intense, este mai activă la femei. Aceasta înseamnă că femeile pot reacționa mai intens la situațiile stresante și pot avea nevoie de mai mult timp pentru a reveni la un nivel normal de echilibru emoțional.

Mai mult, un studiu publicat în Psychoneuroendocrinology (2019) a arătat că femeile au o conectivitate mai puternică între amigdala și cortexul prefrontal, ceea ce înseamnă că emoțiile negative pot persista mai mult în mintea lor. Acest fenomen le face mai susceptibile la ruminație – tendința de a analiza excesiv și repetitiv evenimentele stresante.

Rolurile sociale și așteptările culturale

Un alt motiv pentru care femeile sunt mai predispuse la stres este presiunea socială. În multe societăți, femeile sunt adesea responsabile de multiple roluri: carieră, familie, îngrijirea copiilor și chiar menținerea relațiilor sociale.

Un raport al American Psychological Association (2020) a arătat că femeile resimt mai mult stres legat de echilibrul dintre viața profesională și cea personală. Ele sunt de multe ori cele care își asumă responsabilități suplimentare în gospodărie, chiar și atunci când lucrează la fel de mult ca partenerii lor.

Mai mult, fenomenul „burnout-ului parental” este mai frecvent la femei. Un studiu publicat în Journal of Family Psychology (2021) a arătat că mamele tind să se simtă mai epuizate emoțional decât tații, din cauza presiunii de a fi „părintele perfect” și a așteptărilor societății.

Diferențele în strategiile de gestionare a stresului

Modul în care femeile și bărbații fac față stresului este, de asemenea, diferit. Potrivit unui studiu publicat în Psychological Bulletin (2016), femeile au tendința de a utiliza strategii de coping bazate pe emoții, cum ar fi vorbitul cu prietenii, exprimarea sentimentelor sau căutarea sprijinului emoțional. În schimb, bărbații adoptă mai des strategii de coping bazate pe acțiune, cum ar fi distragerea atenției prin activități fizice sau rezolvarea directă a problemelor.

Deși sprijinul social este benefic pentru reducerea stresului, tendința femeilor de a rumina și de a analiza constant problemele poate amplifica anxietatea.

Predispoziția la anxietate și depresie

Femeile sunt de două ori mai predispuse la depresie și tulburări de anxietate decât bărbații, conform World Health Organization (2022). Aceste afecțiuni sunt strâns legate de stresul cronic, ceea ce face ca femeile să fie mai vulnerabile la efectele negative ale acestuia.

Mai multe studii sugerează că factorii biologici și hormonali joacă un rol esențial, dar și experiențele de viață contribuie semnificativ. De exemplu, femeile sunt mai expuse la discriminare, hărțuire sau inegalități economice, factori care pot duce la un nivel crescut de stres pe termen lung.

Impactul stresului asupra sănătății femeilor

Efectele stresului asupra sănătății femeilor sunt semnificative și pot duce la:

  • Probleme cardiovasculare – Femeile stresate au un risc mai mare de hipertensiune arterială și boli de inimă, conform unui studiu publicat în Circulation (2019).
  • Tulburări ale somnului – Insomnia este mai frecventă la femei decât la bărbați, iar stresul joacă un rol major în această problemă.
  • Probleme digestive – Sindromul de colon iritabil și alte afecțiuni gastrointestinale sunt mai frecvente la femeile care suferă de stres cronic.
  • Tulburări hormonale – Stresul poate deregla ciclul menstrual și poate afecta fertilitatea.

Ce pot face femeile pentru a gestiona mai bine stresul?

Deși stresul face parte din viață, există metode eficiente pentru a-l gestiona:

  • Practicarea mindfulness-ului și a meditației – Studiile arată că aceste tehnici reduc activitatea amigdalei și scad nivelul cortizolului.
  • Exercițiile fizice regulate – Sportul eliberează endorfine, care reduc stresul și îmbunătățesc starea de spirit.
  • Stabilirea unor limite clare – Este esențial ca femeile să învețe să spună „nu” și să nu accepte mai multe responsabilități decât pot gestiona.
  • Terapia și suportul emoțional – Consilierea psihologică poate ajuta la dezvoltarea unor strategii mai sănătoase de coping.
  • O dietă echilibrată – Alimentația influențează direct nivelul de stres, iar o dietă sănătoasă poate reduce inflamația și dezechilibrele hormonale.

Distribuie articolul: