Aderarea Republicii Moldova la Uniunea Europeană (UE) va aduce transformări semnificative în sistemul educațional, de la reforme structurale și recunoașterea diplomelor, până la accesul la programe educaționale europene. Această schimbare este esențială pentru alinierea la standardele europene și pentru a oferi oportunități extinse atât studenților, cât și profesorilor.

În acest interviu, discutăm cu Andrei Curăraru, lector la ULIM și expert în politici publice și securitate, pentru a explora care vor fi efectele concrete ale acestui proces asupra infrastructurii și programelor educaționale din țară.

Jurnalistă: Care sunt schimbările concrete pe care le anticipați în sistemul educațional din Republica Moldova odată cu integrarea în UE?

Andrei Curăraru: Integrarea în Uniunea Europeană va transforma fundamental sistemul educațional din Republica Moldova. Acest proces este deja vizibil în statele candidate și în vecinii noștri apropiați, unde reformele susținute de UE au avut un impact pozitiv clar. În primul rând, vorbim de creșterea accesului la fonduri structurale europene destinate educației. Bugetul Erasmus+ a fost dublat în perioada 2021-2027, iar Moldova va beneficia de aceste resurse, în special pentru mobilitatea academică, un sector unde deja peste 3.300 de studenți și profesori din Moldova au participat în proiecte Erasmus+ între 2014 și 2023.

Modernizarea infrastructurii educaționale va fi un alt punct central. Integrarea va aduce fonduri pentru renovarea și digitalizarea școlilor, așa cum s-a întâmplat în alte state membre. Moldova va avea oportunitatea să acceseze finanțare europeană pentru dezvoltarea laboratoarelor digitale și a echipamentelor tehnologice în școli și universități.

Curriculumul va fi aliniat cu cel european, oferind elevilor acces la aceleași standarde de calitate, cu accent pe competențe digitale și de mediu. Programele educaționale europene se concentrează pe sustenabilitate și tranziția verde, iar Moldova va integra aceste noțiuni în programele  sale la toate nivelele. Vorbim despre formarea de competențe în domenii precum digitalizarea, eficiența energetică și protecția mediului.

Internaționalizarea educației va juca un rol crucial. Universitățile moldovenești vor colabora mai strâns cu cele europene în proiecte de cercetare și dezvoltare academică, așa cum s-a întâmplat cu alte state candidate. Aceasta va spori calitatea programelor de studii și va facilita mobilitatea atât a studenților, cât și a cadrelor didactice, contribuind la o integrare mai ușoară a absolvenților pe piața muncii din Europa.

Pe scurt, integrarea în UE va aduce Republicii Moldova un sistem educațional modernizat, bine conectat la standardele și rețelele europene, și va deschide noi oportunități pentru tineri în ceea ce privește educația și angajabilitatea.

Jurnalistă: Ce estimări aveți în ceea ce privește creșterea numărului de studenți și profesori care vor beneficia de programe europene (precum Erasmus+) sau altele?

Andrei Curăraru: În prezent, numărul studenților și profesorilor moldoveni care beneficiază de programele Erasmus+ a fost semnificativ. Între 2014 și 2023, peste 3.300 de studenți și profesori din Republica Moldova au participat în mobilități internaționale prin Erasmus+.

În plus, peste 4.600 de tineri și lucrători de tineret au beneficiat de proiecte de schimb și formare în cadrul programului Erasmus+ pentru tineret.

Odată cu creșterea fondurilor alocate pentru perioada 2021-2027, bugetul Erasmus+ a fost dublat, ajungând la 26,2 miliarde de euro, ceea ce va permite o expansiune și mai mare a participării Moldovei. Se estimează că numărul studenților și profesorilor care vor participa la aceste programe ar putea crește cu 30-50% în următorii ani, în special odată cu integrarea în Uniunea Europeană.

Dacă această tendință continuă, ne putem aștepta ca, în medie, 5.000-6.000 de participanți din Moldova să beneficieze anual de aceste programe până în 2030, incluzând mobilitățile academice, proiectele de cercetare și colaborare instituțională. Conform estimărilor recente, tinerii cu vârsta între 16 și 25 de ani reprezintă aproximativ 12% din populația Republicii Moldova. Astfel, dintr-o populație totală de aproximativ 2,6 milioane de locuitori, numărul acestora se situează în jurul valorii de 312.000. Astfel, circa 3-4% ar beneficia de programe de tip Erasmus, asta însemnând că timp de 10 ani, jumătate din populația tânără ar trece printr-o experiență Erasmus.

Pe lângă Erasmus+, Corpul European de Solidaritate reprezintă o altă oportunitate importantă pentru tinerii și lucrătorii de tineret din Moldova. Acesta oferă posibilitatea de a participa la proiecte de voluntariat, stagii și locuri de muncă în diferite țări europene, cu scopul de a sprijini comunitățile și de a dobândi competențe noi.

De la lansarea programului în 2016, mii de tineri din întreaga Europă, inclusiv din Republica Moldova, au participat la activități legate de solidaritate și dezvoltare comunitară. Voluntariatul prin Corpul European de Solidaritate este finanțat în totalitate de Uniunea Europeană, iar tinerii moldoveni pot participa la proiecte în domenii precum educația, mediu, sănătate, integrarea socială, digitalizare și multe altele.

De exemplu, în perioada 2021-2027, programul dispune de un buget de 1 miliard de euro, permițând astfel extinderea proiectelor și implicarea unui număr mai mare de participanți. Moldova, prin alinierea la politicile și standardele UE, va vedea o creștere semnificativă a participării tinerilor în acest program, complementar cu alte inițiative europene de mobilitate și formare profesională. Estimăm că, în următorii ani, sute de tineri moldoveni vor beneficia anual de oportunitățile oferite de Corpul European de Solidaritate.

Astfel, integrarea în UE va deschide și mai multe porți pentru tinerii din Republica Moldova, nu doar pentru mobilitatea academică, ci și pentru contribuția la inițiative comunitare și proiecte de solidaritate europeană.

Jurnalistă: Cum poate fi îmbunătățită infrastructura școlară din Moldova pentru a susține reforma educațională și digitalizarea în contextul integrării în UE?

Andrei Curăraru: Pe lângă proiectul „Școli Model”, care deja aduce echipamente digitale și modernizează 35 de instituții, trebuie să extindem urgent aceste inițiative și la școlile rurale mai mici. E esențial să nu rămână nimeni în urmă. Trebuie creată o platformă națională de învățare online care să fie accesibilă tuturor, indiferent de locație, și să investim masiv în rețele de internet de mare viteză în toate zonele țării, în special cele rurale.

Totodată, trebuie să facem legătura între educație și piața muncii. O colaborare strânsă cu sectorul privat prin programe de educație duală și stagii ar aduce un plus imens în pregătirea tinerilor pentru cerințele actuale și viitoare. Asta ne-ar aduce mai aproape de standardele europene și ar face tranziția către UE mult mai lină.

Materialul face parte din campania de informare realizata de Egalfem in cadrul proiectului „Moldova Assist: îmbunătățirea accesului la servicii publice de calitate și a coeziunii sociale”, finanțat de Uniunea Europeană și implementat de People in Need Moldova.

Distribuie articolul: