Fiecare dintre noi, cel puțin o dată în viață, s-a simțit neputincios ori s-a confruntat cu situația în care lucrurile par a scăpa de sub control. În viața de zi cu zi, inclusiv copiii se ciocnesc de probleme, circumstanțe și trăiri pe care le avem: entuziasm, furie, frustrare, anxietate, suspiciune, mânie, bucurie, etc. Cum să facem față acestor provocări și cum să avem certitudinea că ceea ce facem nu ne depășește?  Pentru cultivarea stării de bine, este necesară însușirea mecanismelor de gestionare a emoțiilor este de părere Ecaterina Moga, psiholog și expert în educație.

„Managementul emoțiilor reprezintă o cale de gestionare și adaptare a capacităților și aptitudinilor pe care le avem în vederea dezvoltării noastre. Pe de altă parte, este firesc să avem emoții, acestea sunt un prim semnal al funcționării noastre ca persoane, ele dau culoare vieții noastre. Acest lucru e important să-l transmitem copiilor noștri ca ei să conștientizeze stările prin care trec și să învețe să se înțeleagă. Ce sunt emoțiile? Cum le explicăm copiilor noștri? Ele sunt un răspuns care vine dinafară ca și o reacție fizică.  Această stare este o manifestare exterioară a ceea ce se petrece în interiorul fiecăruia dintre noi: al meu ca și matur sau al tău ca și copil”, a spus Ecaterina.

Îl învățăm pe copil că acest răspuns este o strategie de apărare sau de reacționare pe care o alege corpul uman și care se derulează la diferite nivele de intensitate. Ne confruntăm zilnic cu emoții care ne pot îmbolnăvi sau care ne vindecă, esențial este să putem să le controlăm și să le orientăm pentru a beneficia de efecte pozitive, care vor alimenta starea noastră de bine.

„Starea de bine are de a face cu mediul în care ne aflăm, iar acesta determină succesele, insuccesele sau progresul pe care îl putem atinge. Emoțiile noastre au diverse surse primare, de care sunt generate: fie că vorbim despre amintirile care au lăsat amprentă în viața noastră și care reapar cu intensitate,  determinând retrăirea stărilor pe care le-am parcurs, fie de factorii externi care ne influențează și care conduc la formarea unei convingeri personale despre propria persoană. Astfel, opinia noastră despre propria persoană generează comportamentul nostru față de ceilalți, iar acesta determină comportamentul celorlalți în raport cu noi, comportament ce întărește părerea noastră  despre noi înșine”, menționează psihologul.

Combinația mai multor emoții generează anumite stări interioare. La rândul lor, acestea creează climatul psihologic pe care ni-l educăm în timp și pe care îl transformăm în obișnuințe comportamentale, astfel că unele reacții la stimulii externi provoacă automatizat anumite emoții primare sau secundare.

„Excesul de emoții, negestionat, conduce spre dezechilibru și frustrare. De aceea, este important să acționăm constructiv și să gestionăm pas cu pas stările emoționale. Pentru aceasta, avem nevoie atât de inteligență emoțională, cât și de inteligență intelectuală dezvoltată. Inteligența emoțională implică: conștiința de sine, autogestionarea, empatia și abilitățile sociale. Aceste componente necesită a fi explorate și dezvoltate. 

Omul poate să-și aleagă conștient scopurile sale în viață, apropiindu-se, într-o măsură mult mai conștientă, de succesele sau de eșecurile sale. Individul nu este capabil să schimbe evenimentele care au avut loc deja, dar el poate să-și reexamineze percepția proprie asupra acestor evenimente şi să le reinterpreteze.

  • Imaginea de sine  reflectă reprezentarea și evaluarea pe care individul și le face despre el însuși, în diferite etape ale dezvoltării sale și în diferite situații în care el se află.
  • Autoactualizarea este definită ca și un ansamblu informațional la care poate accede un individ în privința propriei sale persoane; este conștientizarea de sine ca ființă distinctă față de un altul.
  • Autocunoașterea  reprezintă un principiu intelectual care permite aprecierea diferenței între bine și rău și garantează exercițiul liberului arbitru; este apercepția prin care omul se cunoaște pe sine însuși    într-o viziune interioară”, a mai adăugat Ecaterina Moga.

Unii părinți tind să nu dea o prea mare importanță emoțiilor în general, fie că sunt ale lor, fie că sunt ale copiilor. Ei nu vorbesc prea mult despre ce simt, şi nici nu sunt preocupaţi de felul în care se simte copilul, decât în momentele în care acesta are o trăire mai intensă.

„Pentru dezvoltarea scalei de autoapreciere,  sunt necesari următorii pași:

  • determinarea punctelor forte și a limitărilor;
  • conștientizarea emoțiilor și a efectelor acestora asupra comportamentului, precum și  impactul acestora asupra celorlalți;
  • analiza comportamentului dintr-o perspectivă introspectivă.

Unul  din mecanismele cele mai benefice în autogestionarea emoțiilor este aplicarea principiului  PRO ACTIVITĂȚII. A fi o persoană pro activă înseamnă a fi o persoană responsabilă, care se autodisciplinează. Vreau să menționez că o persoană disciplinată gândește disciplinat și acționează disciplinat.  Iar acest proces ajută să eficientizăm procesul de gestionare a situațiilor cu care ne confruntăm. Principiul PRO ACTIVITĂȚII îl practic, cu regularitate, de mai bine de 16 ani, și vă asigur că dă rezultate. Este greu la început, dar rezultatele merită insistența. De obicei, însușirea acestui proces durează în jur de 90 de zile”, susține psihologul.

„Atunci când  ne confruntăm cu situațiile stresante, emoționale,  trebuie să parcurgem următorii pași:

  • Conștientizăm situația – ce se întâmplă și de ce se întâmplă ceea ce mi se întâmplă.
  • Punem voința în funcțiune – mă stăpânesc și nu dau frâu reacțiilor primare care mă invadează.
  • Valorizăm imaginația – dacă acționez într-un anumit mod, de ce acționez așa și ce obțin; dacă aplic un alt scenariu, ce obțin?
  • Aplicăm filtrul de valori morale – corespunde răspunsul pe care vreau să-l dau cu crezul meu interior, cu principiile și valorile mele de bază”, a mai spus Ecaterina.

Chiar dacă creierul nostru are format un mecanism de reacție la o anumită emoție, tot nouă ne revine rolul de a învăța să controlăm acțiunile ulterioare. Să parcurgem repetat acești pași, să revenim asupra fiecărui eșec, pentru a ne ridica din nou și să perseverăm pentru că merităm ce e mai bun.

Distribuie articolul: