Deși alegerea hainelor pare un gest cotidian banal, cercetările recente din psihologia cognitivă și neuroștiință sugerează că modul în care ne îmbrăcăm influențează profund percepția despre sine, starea de spirit și chiar performanța cognitivă. Acest fenomen este cunoscut sub denumirea de „cognition enclothed” – un concept care explorează felul în care hainele afectează procesele mentale și reacțiile neurochimice.

Unul dintre cele mai cunoscute studii în acest domeniu a fost realizat de cercetătorii Hajo Adam și Adam Galinsky și publicat în Journal of Experimental Social Psychology. Participanții care au purtat un halat alb identificat drept halat de medic au obținut rezultate mai bune la teste de atenție decât cei care au purtat aceeași haină, dar căreia i s-a spus că este de pictor. Autorii au concluzionat că nu doar obiectul vestimentar în sine contează, ci și semnificația psihologică asociată acestuia. Creierul reacționează diferit în funcție de ceea ce hainele simbolizează pentru individ.

Din perspectiva neurochimiei, stilul vestimentar poate activa sau inhiba eliberarea anumitor neurotransmițători. De exemplu, atunci când o persoană poartă haine în care se simte atractivă sau încrezătoare, creierul eliberează dopamină – neurotransmițător asociat cu recompensa și motivația. Dopamina joacă un rol-cheie în formarea stării de bine și în creșterea energiei mentale. În același timp, serotonina, un alt neurotransmițător asociat cu starea de spirit, poate fi stimulată de senzația de control și alegere personală asupra aspectului propriu, ceea ce implică și selecția conștientă a hainelor.

De asemenea, stilul vestimentar este strâns legat de identitate și apartenență. Potrivit unui articol publicat în Frontiers in Psychology, hainele pot întări sentimentul de apartenență la un grup sau, dimpotrivă, pot fi un mod de exprimare a individualității. În ambele cazuri, acest tip de exprimare vizuală are un impact asupra activității cerebrale din regiunile asociate cu recompensele sociale, cum ar fi cortexul prefrontal medial și amigdala. Aceste zone sunt implicate în percepția evaluativă și autoreglarea emoțională, ceea ce înseamnă că modul în care ne îmbrăcăm poate influența nu doar cum ne văd ceilalți, ci și cum ne simțim în raport cu propria persoană.

Un alt aspect relevant este legătura dintre haine și reducerea anxietății. În contexte sociale în care individul se simte expus, hainele pot funcționa ca un mecanism de protecție psihologică. Alegerea unei ținute care inspiră siguranță sau confort are potențialul de a reduce nivelul de cortizol – hormonul stresului – și de a îmbunătăți răspunsul emoțional la situații tensionate. Mai mult, un studiu din Social Psychological and Personality Science arată că hainele pot influența inclusiv percepția asupra competenței: persoanele îmbrăcate formal au tendința de a fi mai asertive, mai persuasive și mai încrezătoare în contexte profesionale.

În esență, modul în care ne îmbrăcăm este mult mai mult decât un act estetic sau funcțional. Este un declanșator direct pentru reacții neurochimice care ne influențează comportamentul, starea emoțională și chiar imaginea de sine. Stilul vestimentar astfel poate deveni un instrument activ prin care ne modelăm dispoziția, încrederea și performanțele cognitive.

Distribuie articolul: