Zahărul este prezent în majoritatea alimentelor procesate și este adesea consumat fără a fi perceput ca un factor cu impact direct asupra sănătății mintale. Dincolo de efectele bine cunoscute asupra greutății și metabolismului, studiile din neuroștiință și psihologie arată că zahărul influențează în mod direct funcționarea creierului, chimia neuronală și stabilitatea emoțională.

La nivel cerebral, consumul de zahăr activează sistemul de recompensă prin stimularea eliberării de dopamină, un neurotransmițător asociat cu plăcerea și motivația. Cercetări publicate în Neuroscience & Biobehavioral Reviews arată că acest mecanism este similar, la scară mai mică, cu cel activat de anumite substanțe adictive. Consumul frecvent de zahăr poate duce la o scădere a sensibilității receptorilor de dopamină, ceea ce înseamnă că este nevoie de cantități tot mai mari pentru a obține aceeași stare de bine. Acest proces favorizează pofta constantă de dulce și fluctuațiile emoționale.

Fluctuațiile glicemiei au un impact direct asupra stării de spirit. După un aport ridicat de zahăr, nivelul glucozei din sânge crește rapid, urmat de o scădere bruscă. Studiile publicate în American Journal of Clinical Nutrition arată că aceste variații sunt asociate cu iritabilitate, anxietate, dificultăți de concentrare și oboseală mentală. Creierul depinde aproape exclusiv de glucoză ca sursă de energie, iar instabilitatea acesteia afectează funcțiile cognitive și controlul emoțional.

Consumul excesiv de zahăr este corelat și cu inflamația cerebrală. Cercetările recente sugerează că dietele bogate în zahăr pot crește markerii inflamatori, inclusiv la nivelul sistemului nervos central. Inflamația cronică este asociată cu un risc mai mare de tulburări de dispoziție, inclusiv depresie. Un studiu amplu publicat în Scientific Reports a evidențiat o legătură între aportul ridicat de zahăr și prevalența simptomelor depresive, în special la femei.

Zahărul influențează și echilibrul neurotransmițătorilor implicați în reglarea stării emoționale, precum serotonina. Deși consumul de dulce poate oferi o senzație temporară de calm, acest efect este de scurtă durată. Pe termen lung, dereglarea nivelului de serotonină poate accentua stările de tristețe, apatie și lipsă de motivație. Specialiștii subliniază că aceste modificări sunt adesea confundate cu stresul cotidian, fără a se lua în calcul rolul alimentației.

Un alt aspect important este legătura dintre zahăr și calitatea somnului. Studiile arată că un consum ridicat de zahăr, mai ales seara, poate perturba secreția de melatonină și ciclurile normale de somn. Somnul fragmentat afectează funcțiile cognitive ale creierului și amplifică reactivitatea emoțională, ceea ce creează un cerc vicios între oboseală, pofta de dulce și instabilitate emoțională.

Efectele zahărului asupra creierului nu apar brusc, ci se construiesc în timp, prin expunere repetată. Reducerea aportului de zahăr adăugat și stabilizarea nivelului glicemiei prin mese echilibrate sunt strategii susținute de dovezi științifice pentru menținerea clarității mentale și a unei stări de spirit mai stabile. Alegerile alimentare zilnice influențează direct modul în care creierul procesează emoțiile, stresul și plăcerea.

Distribuie articolul: