Exercițiile de respirație, adesea considerate simple practici de relaxare, au început să fie tot mai atent studiate de comunitatea științifică pentru efectele lor fiziologice profunde. În ultimii ani, tot mai multe cercetări arată că tehnicile controlate de respirație nu doar reduc stresul, ci pot influența pozitiv sănătatea inimii, reglarea tensiunii arteriale și funcția sistemului nervos autonom.

Un studiu publicat în 2021 în Journal of the American Heart Association a arătat că practicarea zilnică a exercițiilor de respirație cu rezistență (numite și „respirație cu intensitate redusă”) timp de doar 5-10 minute pe zi poate reduce semnificativ tensiunea arterială la adulții sănătoși sau cu hipertensiune ușoară. Participanții care au efectuat acest tip de respirație controlată timp de șase săptămâni au prezentat o scădere a tensiunii sistolice cu aproximativ 9 mmHg, comparabilă cu efectul unor tratamente medicamentoase ușoare.

Mecanismul prin care aceste exerciții acționează asupra inimii implică stimularea nervului vag și a sistemului nervos parasimpatic. Atunci când respirația este lentă, profundă și ritmică, frecvența cardiacă începe să varieze într-un mod sincronizat cu respirația — fenomen cunoscut sub numele de variabilitatea ritmului cardiac. Acest indicator este recunoscut în cardiologie drept un semn al sănătății cardiovasculare și al capacității organismului de a face față stresului. Potrivit European Journal of Preventive Cardiology, o variabilitate crescută a ritmului cardiac este asociată cu un risc mai scăzut de infarct miocardic și aritmii.

Respirația controlată influențează și nivelul de oxigenare a sângelui și de eliminare a dioxidului de carbon, ceea ce are efecte directe asupra tonusului vascular. Tehnicile precum respirația 4-7-8, respirația diafragmatică sau metodele inspirate din tradițiile yoghine (pranayama) induc o stare de relaxare fiziologică profundă. Aceasta se traduce prin reducerea nivelului de cortizol și adrenalinei, hormoni ai stresului care, în exces, contribuie la inflamația cronică și rigidizarea vaselor de sânge. Studiile de la Harvard Medical School arată că reducerea cortizolului prin respirație conștientă poate avea efecte cumulative în susținerea sănătății arteriale.

În plus, respirația lentă și profundă are un impact important asupra somnului, iar calitatea somnului este strâns legată de sănătatea cardiovasculară. Persoanele cu tulburări de somn prezintă un risc mai mare de hipertensiune, obezitate și sindrom metabolic. Exercițiile de respirație efectuate seara pot îmbunătăți nu doar adormirea, ci și calitatea somnului profund, ceea ce contribuie indirect la protejarea inimii.

Un alt beneficiu constatat în studii recente, cum ar fi cel publicat în Hypertension Research, este faptul că exercițiile de respirație pot crește toleranța la efort și capacitatea pulmonară la persoanele cu boli cardiovasculare existente, inclusiv insuficiență cardiacă. În aceste cazuri, respirația ghidată a fost folosită ca parte din programele de reabilitare cardiacă, cu rezultate promițătoare în reducerea frecvenței episoadelor de dispnee și a nivelului general de oboseală.

Aplicabilitatea acestor tehnici este largă, iar eficiența lor nu depinde de vârstă sau condiție fizică. Spre deosebire de alte intervenții terapeutice, exercițiile de respirație sunt ușor de implementat, nu necesită echipamente și pot fi practicate oriunde, ceea ce le face o opțiune accesibilă pentru femeile de toate vârstele care doresc să își protejeze sănătatea inimii într-un mod natural și non-invaziv.

Distribuie articolul: