Stresul nu îți afectează doar starea de spirit, ci are un impact profund asupra corpului – iar sistemul digestiv este unul dintre primele care reacționează. De la balonare și reflux gastric până la sindromul colonului iritabil, tot mai multe dovezi științifice arată că stresul psihologic este un factor major în dezechilibrul digestiv.

1. Legătura directă dintre creier și intestin

Intestinul este conectat direct cu creierul printr-o rețea complexă numită axa creier-intestin, care implică nervul vag, sistemul nervos enteric și o serie de neurotransmițători, inclusiv serotonina. Aproximativ 90% din serotonina totală a corpului este produsă în intestin, ceea ce explică de ce emoțiile pot avea efecte imediate asupra digestiei.

Un studiu publicat în Nature Reviews Gastroenterology & Hepatology (2017) a confirmat că axa creier-intestin reglează nu doar motilitatea digestivă, dar și secrețiile, permeabilitatea intestinală și inflamația. Când ești stresată, acest echilibru poate fi afectat imediat.

2. Stresul încetinește sau accelerează digestia

Răspunsul la stres variază, dar de obicei, sistemul nervos simpatic intră în alertă („luptă sau fugi”), ceea ce determină reducerea fluxului sanguin către stomac și intestin. Drept urmare, digestia încetinește. În unele cazuri, în special la persoanele anxioase, se poate produce efectul invers – accelerarea tranzitului intestinal și apariția diareei sau crampelor abdominale.

Cercetări realizate la Harvard Medical School arată că stresul cronic poate schimba motilitatea intestinală și flora microbiană, contribuind astfel la simptome precum constipația, diareea sau senzația de golire incompletă.

3. Stresul afectează compoziția microbiomului intestinal

Stresul influențează echilibrul bacteriilor din intestin, fapt confirmat de studii publicate în Psychoneuroendocrinology și Gut Microbes. Dezechilibrul bacterian (disbioza) este legat de o serie de probleme digestive, inclusiv inflamație, sindrom de colon iritabil (IBS), boala Crohn și sensibilitate alimentară crescută.

În plus, un microbiom afectat de stres poate influența la rândul său sănătatea mintală, creând un cerc vicios greu de întrerupt.

4. Hormonii stresului și acidul gastric

Cortizolul, principalul hormon al stresului, poate influența producția de acid gastric. Pe termen scurt, stresul poate crește secreția de acid și poate favoriza apariția refluxului gastroesofagian sau arsurilor la stomac. Pe termen lung, însă, poate apărea chiar o scădere a acidității, afectând digestia eficientă a alimentelor și absorbția nutrienților, în special fierul și vitamina B12.

5. Tulburările digestive funcționale și stresul

Numeroase studii susțin că tulburările digestive precum colonul iritabil, dispepsia funcțională sau refluxul acid au o componentă psihosomatică puternică. Potrivit Rome Foundation, între 40% și 60% dintre pacienții cu IBS au și simptome de anxietate sau depresie. Aceasta confirmă faptul că abordarea digestiei nu poate exclude factorii emoționali.

Ce poți face pentru a-ți proteja digestia?

  • Practică respirația profundă sau meditația – chiar și 10 minute pe zi pot reduce activitatea sistemului nervos simpatic.

  • Redu cofeina și alcoolul, care pot irita sistemul digestiv în perioade de stres.

  • Fă mișcare regulată, care susține peristaltismul intestinal și reduce tensiunea nervoasă.

  • Ia în calcul terapia cognitiv-comportamentală, care s-a dovedit eficientă în reducerea simptomelor digestive la persoanele cu IBS.

  • Alimentează-ți flora intestinală cu prebiotice și probiotice, în special în perioadele agitate.

Digestia este mult mai sensibilă la starea ta psihică decât ai putea crede. Ignorarea stresului cronic poate înrăutăți problemele digestive, chiar și atunci când urmezi o dietă echilibrată. Înțelegerea axei creier-intestin și a modului în care emoțiile afectează corpul este un prim pas esențial spre vindecare. Iar soluția nu stă doar în medicamente sau ce mănânci, ci și în felul în care te simți, te odihnești și gestionezi presiunea zilnică.

Distribuie articolul: