Doar cei foarte curajoși – sau cei foarte proști – ar îndrăzni să se pună între un croat și cafeaua lor. Plimbați-vă pe străzile capitalei Zagreb și chiar și în lunile de iarnă veți găsi cafenelele de pe trotuar aglomerate de localnici care beu cappuccino. Dar la începutul Anului Nou, unii au descoperit că băutura lor preferată vine acum cu un gust amar.

Croația a adoptat euro ca monedă la 1 ianuarie, la un deceniu după ce a devenit cel mai nou – și încă cel mai recent – membru al Uniunii Europene.

Iar trecerea de la kuna i-a lăsat pe mulți croați convinși că cafenelele, precum și comercianții cu amănuntul și furnizorii de servicii, profită prin creșterea prețurilor.

Presa locală a fost plină de nemulțumiri cu privire la creșterea prețurilor de la începutul anului. Iar un sondaj al pariorilor din piața principală din Zagreb confirmă consternarea.

„Este foarte confuz”, spune Vina, în timp ce prietenele ei Monika și Tonka încuviințează din cap. „Pare mai ieftin, dar de fapt este foarte scump. Tocmai am plătit șase euro pentru două cafele și o cola – am fost șocată”.

Vina (stânga) și prietenii Monika (centru) și Tonka cred toți că prețurile au crescut de când a fost adoptată moneda euro

O altă localnică, Zivana, simte cam la fel. „Toate aceste creșteri de preț au început în iunie”, spune ea. „Acum este în centrul atenției și este și mai rău. Nu suntem mulțumiți de guvern și de modul în care au gestionat situația”.

Controversa este atât de puternică încât guvernul Croației a simțit că trebuie să intervină.

A chemat retailerii la întâlniri pentru a-i avertiza că nu va tolera creșteri nejustificate de preț. Afacerile s-au declarat revoltate de faptul că guvernul le păcătește reputația.

Dar autoritățile au simțit clar că nu își pot permite ca euro să devină sinonim cu profitul ascuns. Guvernul a ordonat comercianților cu amănuntul să se asigure că prețurile nu sunt mai mari decât nivelul lor la 31 decembrie.

Alte state membre au arătat că angajamentul este un lucru, dar adoptarea monedei euro este cu totul altă chestiune. Vecina Croației, Ungaria, avea inițial un plan de a abandona forintul în 2007. Dar 16 ani mai târziu, acesta rămâne ferm în afara zonei euro.

Polonia, România, Suedia și Cehia sunt toate teoretic obligate să adopte euro. Dar nimeni nu are planuri să facă asta. Doar Bulgaria pare să se alăture monedei unice în 2024.

Face ca determinarea Croației de a îndeplini criteriile de convergență ale monedei euro să pară cu atât mai impresionantă. Ea reflectă stabilitatea a numeroși factori – inflația din țară, deficitul bugetar al guvernului, raportul datoriei națiunii-PIB și ratele dobânzilor pe termen lung de la aderarea la UE.

Stabilitatea cursului de schimb a fost practic un dat, ținând cont de faptul că, la crearea monedei sale naționale în 1994, Croația a legat kuna de marca germană. A urmat apoi un euro.

Guvernatorul Băncii Naționale a Croației, Boris Vujcic, spune că toate acestea au însemnat că țara sa, afacerile și oamenii săi erau extrem de bine pregătiți pentru adoptarea monedei unice.

Guvernatorul Băncii Naționale a Croației, Boris Vujcic, spune că țara a fost foarte bine pregătită pentru euro

„Croația era deja puternic euroizată”, notează dl Vujcic. „Datoriile corporative, guvernamentale și ale gospodăriilor erau deja exprimate în euro sau legate de euro. Acum toate veniturile sunt în aceeași monedă cu datoriile.”

Departe de a provoca creșterea prețurilor, bancherul-șef al Croației consideră că angajamentul față de moneda unică a ferit țara de cea mai gravă inflație care a lovit țările din afara zonei euro în ultimul an.

„Puteți vedea că impactul crizei a fost mult mai puțin sever în cazul Croației, deoarece piețele deja prețuiau faptul că intram în zona euro”, spune dl Vujcic.

Acum, întreprinderile croate așteaptă cu nerăbdare un impuls din partea euro, combinată cu faptul că adoptarea monedei unice a coincis cu aderarea Croației la spațiul Schengen fără granițe.

Acesta din urmă ușurează semnificativ viața turiștilor europeni care sosesc în țară cu mașina sau cu autocarul, ei nu vor mai fi nevoiți să facă față cozilor interminabile la punctele de trecere a frontierei. Iar adoptarea monedei euro înseamnă că vizitatorii nu vor fi nevoiți să zădărnicească cursuri de schimb îndoielnice la un birou de schimb care nu se găsește.

Drept urmare, se preconizează că industria turistică a Croației, care contribuie cu aproximativ o cincime din PIB-ul Croației, va primi un impuls.

Dubravko Miholic, consilier al Oficiului Național de Turism al Croației, a urmărit comentariile de pe site-urile de călătorie din țările care trimit cei mai mulți turiști, precum Germania și Austria. „Ei spun că este grozav, în sfârșit nu va trebui să schimbăm banii”, spune el.

Dubravko Miholic se așteaptă ca euro să dea un impuls sectorului turistic al Croației

Experții prevăd, de asemenea, un avantaj pentru exportatorii Croației, moneda unică eliminând ultima sursă de fricțiuni rămase în comerțul transfrontalier în cadrul UE.

„În mai puțin de un deceniu de aderare la UE, am observat exportul de mărfuri de peste două ori”, spune Goran Saravanja, economist șef al Camerei de Comerț a Croației. „Acum, companiile din afara zonei euro care se gândesc să se instaleze în Europa se uită la 20 de țări, mai degrabă decât la 19.

„Suntem deja buni la logistică din cauza geografiei noastre. Acum, fără costuri suplimentare, datorită Schengen și euro, există un impuls acolo”.

Distribuie articolul:
Cuvinte cheie: