Criza energetică din regiunea transnistreană, declanșată de oprirea livrărilor de gaze de către Gazprom, a fost cauzată de decizii asumate de Federația Rusă și de refuzul administrației de la Tiraspol de a adopta soluții europene transparente. O analiză Stopfals.md prezintă întreaga cronologie a evenimentelor care au condus la această situație.

 

La un an de la sistarea livrărilor de gaze rusești către Republica Moldova, datele analizate de Stopfals.md arată că Moscova a încălcat prevederile contractuale, iar Tiraspolul a ales în mod repetat opțiuni energetice instabile, cu impact direct asupra populației din regiune, transmite stopfals.md.

Potrivit acordului semnat pe 29 octombrie 2021 între Moldovagaz și Gazprom, compania rusă avea obligația de a livra gaze până la hotarul Republicii Moldova. Documentul prevedea și realizarea unui audit al datoriilor istorice, în condițiile în care, timp de decenii, Gazprom nu a încasat efectiv plăți pentru consumul de gaze din regiunea transnistreană, datoria totală fiind estimată la circa 11 miliarde de dolari.

În toamna anului 2022, pe fondul războiului din Ucraina, Rusia a început să reducă unilateral volumele de gaze livrate Republicii Moldova. Reducerile au ajuns la peste 50% până în decembrie 2022, ceea ce a determinat autoritățile de la Chișinău să redirecționeze gazele rusești exclusiv către malul stâng al Nistrului, iar necesarul malului drept să fie acoperit din surse europene.

Această schemă a funcționat până la finalul anului 2024, când a expirat acordul de tranzit dintre Gazprom și Naftogaz Ucraina. Deși exista posibilitatea tehnică de livrare prin conducta transbalcanică, modernizată pentru funcționare în regim revers, Gazprom a refuzat această opțiune și a sistat complet livrările începând cu 1 ianuarie 2025.

Motivul invocat de Gazprom a fost nerecunoașterea unei pretinse datorii de 709 milioane de dolari. Un audit internațional realizat la solicitarea Guvernului Republicii Moldova a stabilit însă că datoria reală este de doar 8,6 milioane de dolari, concluzie respinsă de partea rusă.

În lipsa gazelor, regiunea transnistreană a intrat într-o criză severă în ianuarie 2025. Uniunea Europeană a intervenit cu o ofertă de sprijin financiar, inclusiv un pachet de 60 de milioane de euro, condiționat de ajustarea tarifelor și respectarea drepturilor fundamentale ale omului. Administrația de la Tiraspol a refuzat oferta și a optat pentru o schemă alternativă, finanțată de Rusia.

Noua schemă presupune livrări prin intermediul unei companii elvețiene, MET Gas and Energy Marketing AG, cu plăți efectuate indirect de Moscova prin structuri financiare din Emiratele Arabe Unite. Potrivit Stopfals.md, acest mecanism este instabil, greu de gestionat și vulnerabil la sancțiunile internaționale, ceea ce provoacă întârzieri frecvente.

În august 2025, Guvernul Republicii Moldova a desemnat Moldovagaz drept furnizor responsabil pentru aprovizionarea regiunii transnistrene în sezonul rece 2025–2026. Compania este obligată să asigure rezervele necesare, însă depinde financiar de aceleași mecanisme externe pentru achiziția gazelor.

Pe 18 decembrie 2025, administrația separatistă de la Tiraspol a instituit din nou stare de urgență, invocând dificultăți de plată. Reprezentanții Moldovagaz au explicat că problemele sunt generate de traseele financiare complicate impuse de Rusia pentru a ocoli sancțiunile occidentale.

Analiza Stopfals.md concluzionează că actuala criză energetică este o consecință directă a folosirii resurselor energetice ca instrument politic și arată că soluțiile europene oferite Republicii Moldova sunt mai stabile și mai predictibile decât schemele rusești acceptate de administrația de la Tiraspol.

Distribuie articolul: