Cercetătorii americani au descoperit informații directe despre atmosfera Pământului de acum 1,5 miliarde de ani, studiind bule microscopice de aer capturate în cristale de sare gemă.

 

Aceste rezultate ne extind semnificativ înțelegerea evoluției atmosferei și a condițiilor în care viața complexă ar fi putut să apară pe planetă, transmite pnas.org.

Este vorba despre halogenite — cristale de sare formate într-un lac puțin adânc din zona de nord a Ontario-ului de astăzi. Pe măsură ce apa se evaporă, în cristale „rămâneau capturate” micropicături de soluție sărată și bule de aer, izolate de mediul extern timp de 1,4 miliarde de ani.

Cercetătorii au reușit să măsoare direct conținutul de oxigen și dioxid de carbon din această atmosferă antică. Analiza a arătat că nivelul oxigenului era de aproximativ 3,7% din cel actual — o valoare neașteptat de mare pentru așa-numitul Mezo-proterozoic, o epocă pe care geologii o numesc uneori „miliardul plictisitor” datorită schimbărilor evolutive lente.

„Este o senzație uluitoare — practic să deschizi o mostră de aer mai veche decât dinozaurii cu peste un miliard de ani”, a declarat autorul principal al studiului, Justin Park.

Datele privind dioxidul de carbon au fost și mai surprinzătoare, concentrația sa era de aproximativ zece ori mai mare decât cea actuală. Potrivit oamenilor de știință, acest lucru ajuta la compensarea unui Soare mai slab în acele timpuri și susținea un climat relativ blând, fără glaciațiuni globale.

„Măsurătorile obținute pentru CO₂ pur și simplu nu erau disponibile anterior. Nu este un model și nici o estimare indirectă, ci probe reale de aer antic”, a subliniat coordonatorul cercetării, Morgan Schaller.

Se ridică întrebarea firească: dacă oxigenul era suficient pentru existența organismelor complexe, de ce animalele au apărut mult mai târziu? Autorii sugerează că proba studiată poate reflecta un vârf temporar de oxigen, și nu o stare stabilă a atmosferei.

„Chiar dacă este doar un moment în scala geologică, aceste date sunt critic de importante. Ele ajută la înțelegerea modului în care s-a format atmosfera Pământului și ce condiții au făcut posibilă apariția vieții complexe”, a explicat Park.

Studiul concordă, de asemenea, cu datele geologice privind absența unor calote glaciare majore în acea perioadă și indică faptul că climatul Pământului ar fi putut fi mai apropiat de cel actual decât se considera anterior.

 

Distribuie articolul:
Cuvinte cheie: