„Dacă v-ați gândi să faceți o excursie pietonală prin centrul Chișinăului, mai exact pe bd. Ștefan cel Mare și Sfânt, probabil primul lucru la care v-ați gând ar fi: „nu am ce vedea”. Din păcate aceasta este impresia multora din noi, bazată pe necunoașterea istoriei propriei Capitale”, notează Liliana Busuioc, autoarea blogului Rădăcina.

„Moștenirea culturală a Chișinăuienilor aflată pe bd. Ștefan cel Mare și Sfânt este plină de clădiri cu istorii necunoscute și povești interesante. Cum ar fi, dacă la un moment dat, cineva ne-ar întreba ce poate vedea într-o excursie pietonală prin centrul Chișinăului, iar noi i-am povesti istorii interesante și multe curiozități despre  monumentele istorice din centrul orașului.

Iată 10 lucruri mai puțin cunoscute despre unele clădiri de pe cel mai important bulevard din țară:

  1. Cel mai vechi spațiu verde din Chişinău, este Grădina Publică „Ştefan cel Mare şi Sfânt” și are o istorie de 200 de ani.
  2. Autorul monumentului lui Ștefan cel Mare și Sfânt a fost Alexandru Plamadeala. Monumentul a fost instaurat pe un postament special din piatră de Cosăuţi, iar autorul soclului a fost Eugen Bernardazzi, fiul arhitectului Alexandru Bernardazzi.

3. Gardul din fontă care împrejmuiește Grădina Publică „Ştefan cel Mare şi Sfânt” este original și are aproape 160 de ani. El a fost proiectat de către Alexandru Bernardazzi și a fost fabricat la o uzină din Odessa. Lungimea gardului are mai mult de 1000 m.

4. Teatrul de Operă și Balet „Maria Bieșu” a fost construit pe vremea URSS în 1980. La construcția teatrului au fost folosite doar materiale de import: marmură din Siberia și Ural, granit din Karelia, lustrele, lemnul, până și blocul sanitar au fost importate din țări ca Cehia, Ungaria ș.a.

5. Clădirea Parlamentului a fost construită timp de 4 ani. La insistența lui Ivan Bodiul prim-secretar al Comitetului Central al Partidului Comunist  Leonid Brejnev a decis să susțină construcția unui asemenea edificiu. Clădirea inițial a fost proiectată pentru Comitetul Central al Partidului Comunist. La construcția ei au fost folosite materiale produse doar  în URSS.

6. Casa Hertza este creația arhitectului austriac Henrich von Lonsky. Casa a fost achiziţionată de către moşierul Iorgu Balş, pe care a dăruit-o orfelinatului, care i-a purtat numele. În 1905 ea a fost  reconstruită la solicitarea nobilului Vladimir Herta, primul primar al Chișinăului după Unirea Basarabiei cu România.

7. În apropiere de actuala clădire a Președinției până la cel de-al Doilea Război Mondial s-a aflat Biserica Luterană, construită în 1825 de comunitatea de nemți veniți în Basarabia. În 1960 ea a fost demolată.

8. Pe bd. Ștefan cel Mare se află primele instituții de învățământ superior din țară: Universitatea de Stat de Medicină și Farmacie „N. Testemițanu” si Universitatea Tehnică a Moldovei”.

Continuarea o puteți vedea pe Rădăcina

Distribuie articolul:
Cuvinte cheie: