Asteroidul ar fi lovit planeta noastră acum 66 milioane de ani, dar nu este vorba despre acela care a dus la dispariţia dinozaurilor. Descoperit la 350 km în largul coastelor vestice ale Africii, craterul s-ar fi format în acelaşi timp când a avut loc impactul asteroidului (care a creat o extincţie globală). Denumit craterul Nadir, acesta ar putea schimba tot ce se ştie despre acel moment cataclismic. 

Uisdean Nicholson, profesor la Universitatea Heriot-Watt din Edinburgh, este cel care a descoperit accidental craterul. Acesta verifica datele seismice pentru un proiect cu privire la o despărţire a plăcilor tectonice dintre America de Sud şi Africa şi a găsit acest crater la 400 metri sub sedimentul marin.

În timpul cercetărilor mele, am văzut această formă ca de crater. Era diferită de tot ce mai văzusem până atunci. Avea toate caracteristicile unui crater de impact.

a declarat profesorul, conform CNN.

Pentru a verifica dacă acest crater a fost cauzat de un asteroid, profesorul spune că ar fi nevoie de săpături şi de testarea mineralelor aflate la fundul craterului. Totdată restul semnelor indică exact acest rezultat: proporţiile sunt cele corecte, iar sedimentele par a fi fost ridicate forţate de presiune.

„Descoperirea unui crater de impact este mereu ceva important, pentru că sunt foarte rare în istoria geologică. Sunt mai puţin de 200 de cratere confirmate pe Pământ, iar unele dintre acestea nu au fost încă declarate oficial,  fără echivoc”, a spus Mark Boslough, profesor de Ştiinţă Planetară la Universitatea din New Mexico.

Impactul: consecinţe severe locale şi regionale

Boslough spune că cel mai important lucru de observat despre acest crater este că se află sub apă, lucru extrem de rar.

„Şansa de a studia un crater de impact subacvativ de mărimea asta ne-ar ajuta să înţelegem ce se întâmplă în astfel de momente. Impacturile în ocean sunt comune, dar nu sunt deloc prezervate sau înţelese”, a mai spus Boslough.

Craterul are 8 kilometri în diametru, iar Nicholson crede că a fost cauzat de un asteroid de peste 400 metri lăţime. „Impactul Nadir ar fi avut consecinţe severe, atât local cât şi regional, peste Oceanul Atlantic. Ar fi fost atunci un cutremur major, de peste 7 grade pe Richter. Iar unda de şoc ar fi fost auzită pe întreg globul”, a mai explicat Nicholson.

Prin comparaţia, asteroidul Tunguska, o piatră de 50 metri lăţime care a explodat în aer în 1908 în Rusia, a distrus o pădure de 1000 km pătraţi.

Sunt şanse mari pentru o erupţie vulcanică majoră în acest secol. Acum 200 de ani, am avut „anul fără vară”. Ce s-ar putea întâmpla acum?

Când vulcanul Hunga Tonga-Hunga Ha’apai a erupt în sudul Pacificului în ianuarie, explozia a fost atât de puternică încât valuri tsunami au lovit coastele Japoniei, Americii de Nord şi de Sud, iar Tonga a suferit pagube care însumează 20% din PIB. Însă ce e mai rău încă nu a venit.

O analiză a gheţii din Groenlanda şi Antarctica de către o echipă de la Institutul Niels Bohr din Copenhaga arată că o erupţie vulcanică de nivel 7, care ar fi de 10 până la 100 de ori mai mare decât cea din ianuarie, este extrem de posibilă în acest secol. Astfel de erupţii au dus la prăbuşirea unor civilizaţii în trecut, avertizează cercetătorii.

Michael Cassidy, profesor de vulcanologie la Universitatea din Birmingham, a explicat că omenirea nu e pregătită pentru aşa ceva.

Distribuie articolul: