O dată la zece ani, Republica Moldova își face bilanțul demografic. Câți dintre cetățeni au ales să plece peste hotare și câți au rămas acasă? Care este distribuția între femei și bărbați, copii și vârstnici? Ce limbă vorbesc oamenii din țară? Acestea și multe alte întrebări își găsesc răspunsul în urma Recensământului Populației și Locuințelor.

 

Cel mai recent plebiscit s-a desfășurat în Republica Moldova acum un an. Recensământul a început pe data de 8 aprilie 2024 și a durat până la 7 iulie 2024, timp în care au fost recenzați 2,4 milioane de cetățeni, atât persoane cu reședință obișnuită, cât și fără reședință obișnuită în Republica Moldova, transmite IPN.

În aceeași perioadă au fost recenzate și peste 1,6 milioane de locuințe, inclusiv cele ocupate, secundare și neocupate.

Numărul populației cu reședință obișnuită în Republica Moldova a scăzut cu 13,9% timp de zece ani. Asta ar însemna 400.000 de oameni. Cifrele arată că în 2024 în țară locuiau 2.401.000 de oameni, pe când în 2014 erau aproape 2.790.000.

Cei care au rămas să locuiască în țară au migrat mai mult spre orașe. Ponderea populației urbane a crescut timp de un deceniu de la 38,5% până la 46,4%. Chișinău rămâne cel mai popular. Fiecare a treia persoană cu reședință obișnuită din țară este în municipiul Chișinău.

Recensământul mai arată că populația Republicii Moldova îmbătrânește. Persoanele de vârsta 65+ ani alcătuiesc 18,2% din totalul populației, pe când ponderea tinerilor, în segmentul de vârstă 15-24 de ani, a scăzut drastic, de la 14,7% la 10,6%. Copiii de până la 14 ani reprezintă acum 19,2% din populație, în creștere față de 17,9% în 2014, iar categoria activă, 25-64 de ani, a scăzut de la 56,1% la 52% (1,24 milioane de oameni).

Populația de sex feminin rămâne predominantă.

46% din cei recenzați au declarat că limba lor maternă este moldovenească, 33,3% au menționat limba română, 15,3% – limba rusă, 2,3% – găgăuză și 2% – ucraineană.

În ceea ce privește distribuția pe etnii, 77,2% din persoanele recenzate se declară moldoveni, 7,9% se declară români, 4,9% spun că sunt ucraineni și 4,2% – găgăuzi. Celelalte etnii nu ajung la 4%.

La Recensământul de anul trecut, 99,1% din persoanele recenzate au declarat că dețin cetățenia Republicii Moldova. 15,6% persoane au și cetățenia altor state.

În ceea ce privește confesiunea religioasă, 95% din cetățenii Republicii Moldova se declară creștini ortodocși. Celelalte religii adună 1% sau chiar mai puțin. Cifre sunt comparabile cu cele din 2014.

Distribuie articolul:
Cuvinte cheie: