Zgomotul urban, de la trafic intens și lucrări de construcții până la aglomerația sonoră a orașelor mari, este adesea perceput ca un disconfort minor, dar cercetările recente din neuroștiințe și psihologie arată că efectele lui pot fi mult mai profunde, în special asupra sănătății mintale. Expunerea constantă la zgomot ridicat, chiar dacă este sub pragul durerii auditive, poate perturba echilibrul emoțional, calitatea somnului, concentrarea și poate contribui la dezvoltarea unor tulburări psihice.

Organizația Mondială a Sănătății (OMS) a identificat poluarea fonică drept una dintre cele mai semnificative amenințări de mediu asupra sănătății publice în Europa. Potrivit unui raport publicat de OMS în 2018, zgomotul produs de trafic contribuie la pierderea a peste un milion de ani de viață sănătoasă anual în Europa de Vest. Unul dintre cele mai frecvente efecte este tulburarea somnului, care, la rândul ei, afectează echilibrul neurochimic al creierului, reglarea emoțiilor și capacitatea de a face față stresului cotidian.

Cercetările efectuate la Universitatea Mainz din Germania au demonstrat că persoanele care locuiesc în zone urbane cu nivel ridicat de zgomot prezintă un risc semnificativ mai mare de a dezvolta depresie și anxietate. Zgomotul cronic influențează în mod direct activitatea sistemului nervos simpatic, crescând nivelul de cortizol (hormonul stresului), tensiunea arterială și frecvența cardiacă. Pe termen lung, aceste modificări fiziologice pot duce la epuizare psihică, iritabilitate și dificultăți de concentrare.

Un alt studiu publicat în revista Environmental Health Perspectives a analizat legătura dintre zgomotul urban și dezvoltarea simptomelor de tulburare de stres posttraumatic (PTSD) în rândul locuitorilor din marile orașe. Rezultatele au indicat că persoanele expuse frecvent la sunete agresive, precum sirene, claxoane sau zgomot de foraj, au raportat un nivel mai ridicat de hipervigilență și tulburări ale dispoziției. Aceasta sugerează că zgomotul constant poate funcționa ca un factor de stres latent, menținând organismul într-o stare de alertă permanentă.

În plus, expunerea la zgomot afectează negativ dezvoltarea cognitivă a copiilor. Studiile realizate de cercetători britanici pe copii care locuiau în apropierea aeroportului Heathrow au arătat că aceștia aveau dificultăți semnificative în învățare, în special la citit și memorare, comparativ cu colegii lor din zone mai liniștite. Acest impact se explică prin capacitatea limitată a creierului de a filtra zgomotul de fundal atunci când trebuie să proceseze informații noi sau complexe.

Zgomotul urban afectează nu doar individul, ci și coeziunea socială. Studiile de psihologie socială arată că zgomotul persistent reduce toleranța între persoane și crește comportamentele agresive. În cartierele foarte zgomotoase, locuitorii au tendința să petreacă mai puțin timp în spații comune, să evite interacțiunile sociale și să manifeste o disponibilitate mai scăzută de a coopera sau de a oferi ajutor vecinilor.

Deși orașele sunt asociate cu oportunități, inovație și diversitate, ele vin și cu un cost sonor adesea ignorat. Impactul zgomotului urban asupra sănătății mintale este real, susținut de dovezi științifice solide, iar conștientizarea acestui fenomen este un prim pas spre găsirea unor soluții sustenabile, precum reglementarea zgomotului de trafic, izolarea fonică a locuințelor și crearea de spații liniștite în interiorul aglomerărilor urbane. Într-o lume tot mai sonoră, liniștea devine o resursă vitală pentru echilibrul interior,

Distribuie articolul: