Bolile cardiovasculare reprezintă una dintre principalele cauze de mortalitate la nivel global, iar alimentația joacă un rol important în prevenirea sau, dimpotrivă, în creșterea riscului acestor afecțiuni. În ultimii ani, numeroase mituri legate de alimentele „periculoase” pentru inimă au circulat în mediul public, însă cercetările științifice recente au reușit să clarifice multe dintre aceste neînțelegeri. Este esențial să diferențiem faptele bazate pe studii riguroase de informațiile greșite care pot induce panică sau pot conduce la alegeri alimentare inadecvate.

Unul dintre cele mai comune mituri este legat de consumul de ouă. Mulți consideră că ouăle cresc nivelul colesterolului rău și, implicit, riscul de boli cardiovasculare. Totuși, studii recente, inclusiv o meta-analiză publicată în „Journal of the American College of Nutrition”, arată că consumul moderat de ouă (până la un ou pe zi) nu crește semnificativ riscul de boli de inimă la majoritatea persoanelor sănătoase. Colesterolul alimentar are un impact mult mai mic asupra nivelului de colesterol din sânge decât se credea anterior, iar ouăle sunt o sursă valoroasă de proteine și nutrienți esențiali.

De asemenea, grăsimile saturate au fost demonizate pe scară largă, fiind asociate cu riscul crescut de boli cardiovasculare. Însă un studiu amplu publicat în „American Journal of Clinical Nutrition” evidențiază că impactul grăsimilor saturate variază în funcție de sursă și contextul alimentar general. De exemplu, grăsimile saturate provenite din carne procesată și alimente ultraprocesate sunt mai periculoase decât cele din lactate fermentate sau ciocolată neagră. În plus, înlocuirea grăsimilor saturate cu carbohidrați rafinați nu reduce riscul cardiovascular, ba chiar poate să îl crească.

Un alt aliment frecvent incriminat este sarea. Consumul excesiv de sare poate crește tensiunea arterială, iar hipertensiunea este un factor major de risc pentru bolile de inimă. Totuși, unii oameni sunt mai sensibili la sare decât alții, iar reducerea drastică a sării poate să nu aducă beneficii mari pentru toată lumea. Cercetările publicate în „The British Medical Journal” arată că strategiile echilibrate, care vizează reducerea consumului de sare în special din alimentele procesate, sunt cele mai eficiente pentru prevenirea bolilor cardiovasculare.

Zahărul adăugat este un alt factor important în sănătatea cardiovasculară. Consumul excesiv de zaharuri simple, mai ales din băuturi îndulcite, a fost corelat cu creșterea riscului de obezitate, diabet de tip 2 și boli de inimă. Studiile publicate în „Circulation” susțin că reducerea zahărului adăugat din dietă este esențială pentru prevenția bolilor cardiovasculare, mai ales în cazul persoanelor cu factori de risc deja existenți.

În ceea ce privește uleiurile vegetale, acestea sunt adesea considerate sănătoase, dar este important să alegem tipurile potrivite. Uleiurile bogate în acizi grași omega-6, cum ar fi uleiul de porumb sau de floarea-soarelui, consumate în exces și în raport dezechilibrat cu omega-3, pot promova inflamația, un factor implicat în dezvoltarea bolilor cardiovasculare. Studiile recomandă echilibrarea aportului de acizi grași și preferarea uleiurilor bogate în omega-3, cum ar fi uleiul de in sau uleiul de pește.

Pe de altă parte, alimentele procesate și bogate în grăsimi trans rămân un adevărat pericol pentru sănătatea inimii. Acestea cresc nivelul colesterolului „rău” LDL și scad colesterolul „bun” HDL, contribuind astfel la formarea plăcilor aterosclerotice. În multe țări, utilizarea grăsimilor trans este deja reglementată sau interzisă, iar evitarea alimentelor procesate industrial este recomandată pe baza celor mai recente studii.

Alimentația sănătoasă pentru inimă nu înseamnă evitarea totală a unor alimente clasice, ci mai degrabă adoptarea unui stil de viață echilibrat, bazat pe consumul moderat și variat, cu preferință pentru alimente naturale, neprocesate și bogate în nutrienți. Înțelegerea și demontarea miturilor legate de alimentație ajută la luarea unor decizii corecte, susținute de dovezi științifice, care pot contribui la reducerea riscului de boli cardiovasculare.

Distribuie articolul: