Republica Moldova și România intenționează să depună un nou dosar comun la UNESCO privind introducerea cămășii cu altiță în patrimoniul cultural imaterial mondial. Cercetătorii de etnografie din țara noastră continuă deja de trei ani să documenteze acest element din portul popular, iar abia în anul 2020 ar putea fi depus dosarul spre evaluare la UNESCO.

Chiar dacă anterior deputatul român Ionel Palăr declara că dosarul de includere a iei românești în patrimoniul UNESCO este blocat, autoritățile din țara noastră ezită să confirme acest lucru.

„Eu nu aș vrea să folosesc cuvântul blocaj. Eu doar aștept o confirmare a faptului că în scurt timp va avea loc ședința grupurilor de lucru. Noi ne dorim foarte mult acest lucru și știu că și colegii din România își doresc la fel”, susține, pentru Agora.md, reprezentantul Ministerului Educației, Culturii și Cercetării, Andrei Chistol. 

Potrivit lui Chistol, în acest an a avut loc o ședință de lucru la Iași. În cadrul ședinței, Comisiile Naționale pentru salvgardarea patrimoniului imaterial din cele două state au convenit asupra planului de activități de documentare și promovare a cămășii cu altiță, care urmează a fi realizate de fiecare țară în parte. Astfel încât acest dosar să fie depus la UNESCO în anul 2020.

Referitor la bugetul alocat pentru pregătirea acestui dosar, Ministerul Culturii precizează că fiecare țară are cheltuieli separate, nu există un buget comun. Partea bună este că la UNESCO nu se achită nicio taxă. „La UNESCO nu se achită nimic. Acest dosar se depune în mod gratuit. Nu se plătește nici experților care evaluează acest dosar la UNESCO”, a mai precizat Andrei Chistol.

Amintim că până acum, cele două state românești au reușit să includă pe lista reprezentativă a patrimoniului cultural imaterial protejat de UNESCO două subiecte. Este vorba de colindul de ceată bărbătească, inclus în decembrie 2013 și covoarele de perete țesute în Republica Moldova și România, așa numitele scoarțe de perete, înscrise în patrimoniul cultural imaterial al umanității UNESCO în decembrie 2016.

În decembrie 2017, mărțișorul a fost inclus în lista patrimoniului UNESCO, în cadrul unui dosar multinațional comun, dintre Republica Moldova România, Bulgaria și Macedonia.

În noiembrie 2018, UNESCO a înscris în reţeaua sa mondială a rezervațiilor biosferei rezervaţia Prutul de Jos care include Lacul Beleu și împrejurimile sale din sud-vestul Republicii Moldova.

Sursa: AGORA

Distribuie articolul: