Sute de persoane au rămas fără cărți de identitate românești în ultimii ani, după ce Poliția de Frontieră le-a reținut documentele, invocând domicilii fictive în România.

 

E.T. a contactat ZdG, invocând că ar fi fost comisă o ilegalitate, că i-a fost îngrădit dreptul la libera circulație și că, în lipsa unor alte acte de călătorie, a fost nevoită să revină de la punctul de frontieră acasă, fără a-i fi oferite explicații referitoare la retragerea actelor sale. La Chișinău, a luat legătura cu instituția care acum câțiva ani i-a facilitat perfectarea cărții de identitate. Cei care i-au organizat deplasarea la București, unde a aplicat pentru a obține cartea de identitate, i-au declarat că ei nu au nimic în comun cu modificările survenite în legislația României și că întotdeauna au respectat prevederile legale care stipulează că pe o singură adresă nu trebuie să figureze cu viză de reședință mai mult de 10 cetățeni ai R. Moldova.

Ce spun autoritățile române?

Autoritățile române susțin, într-un răspuns oferit la solicitarea ZdG, că verificările sunt legale și că „polițiștii de frontieră sunt abilitați să efectueze controale la trecerea frontierei și să dispună, după caz, măsuri corespunzătoare, potrivit competenţelor, în situațiile în care există suspiciuni cu privire la autenticitatea/valabilitatea documentului de călătorie (carte de identitate, paşaport), la identitatea persoanei sau în alte cazuri prevăzute de reglementările specifice activității de control la frontieră.”

În același răspuns, se mai precizează că legislația în vigoare „permite sistarea călătoriei dacă documentul nu îndeplinește condițiile legale” și că toate cazurile verificate dezvăluie că buletinele retrase aparțin unor persoane care dețin vize de reședință la adrese comune pentru zeci sau chiar sute de rezidenți, iar acestea sunt indicii clare de domiciliu fictiv. În consecință, actele devin nevalabile, nefiind acceptate pentru călătorii.

Poliția de Frontieră efectuează verificări sistematice atât la intrarea, cât şi la ieșirea de pe teritoriul României

Într-un răspuns pentru ZdG, Inspectoratul General al Poliției de Frontieră (IGPF) din România spune că, în conformitate cu Regulamentul UE privind regimul de trecere a frontierelor de către persoane (Codul Frontierelor Schengen), reprezentanții Poliției de Frontieră efectuează verificări sistematice atât la intrarea, cât şi la ieșirea de pe teritoriul României, asupra persoanelor care tranzitează frontiera externă, inclusiv asupra celor care se bucură de dreptul comunitar la libera circulație.

„La intrarea şi la ieșirea din țară, polițiștii de frontieră consultă bazele de date naționale şi internaționale în vederea verificării identității, examinării aspectelor legate de valabilitatea şi autenticitatea documentelor de călătorie folosite, dar și a asigurării că persoanele nu reprezintă amenințări pentru ordinea publică, securitatea internă, sănătatea publică sau relațiile internaționale ale oricăruia dintre statele membre ale UE”, se spune în răspunsul IGPF, precizându-se că „normele legale ale legislației europene stabilesc în mod expres faptul că statele membre introduc în Sistemul Informatic Schengen semnalări cu privire la obiectele căutate pentru a fi confiscate sau pentru a fi folosite ca probe în cadrul procedurilor penale.”

„În situația depistării unui obiect de către reprezentanții instituției noastre la controlul de frontieră, în speţă, cărțile de identitate eliberate de către autoritățile competente din România, reprezentanții instituției noastre procedează la ridicarea acestuia în vederea indisponibilizării sau folosirii ca probă în procesul penal, sau remiterii către organul emitent”, explică responsabilii din cadrul IGPF, precizând că la nivelul acestei instituții „nu există o situație centralizată cu numărul cărților de identitate româneşti reținute de către Poliția de Frontieră”.

Distribuie articolul:
Cuvinte cheie: