Seismul din noaptea de 18 noiembrie, resimțit și în Republica Moldova, a scos din nou în evidență lipsa unui mecanism național eficient de avertizare a populației. Deși necesitatea unui astfel de sistem este discutată de autorități de ani de zile, acesta nu este încă funcțional.

Seismul produs la ora aproximativă 02:49 în zona Vrancea din România a avut, potrivit datelor preliminare, o magnitudine de aproximativ 5,6 și o adâncime de circa 120 de kilometri, potrivit infp.ro. Mișcările tectonice au fost resimțite și în Republica Moldova, dar și în alte state din regiune, transmite nordnews.md.

O parte dintre cetățenii care folosesc telefoane cu sistem Android au primit totuși o avertizare cu câteva secunde înainte ca undele seismice să ajungă în zona lor. Mesajul nu a venit însă de la autorități.

Avertizarea a fost generată de Android Earthquake Alerts System, serviciul dezvoltat de Google, care folosește inclusiv accelerometrele telefoanelor pentru detectarea cutremurelor. Google precizează că sistemul poate avertiza utilizatorii cu câteva secunde înainte de sosirea undelor puternice, în regiunile în care serviciul este disponibil. Pentru funcționare sunt necesare, între altele, conexiunea la internet și activarea funcției corespunzătoare pe telefon.

Mai mulți utilizatori Android au primit asemenea notificări în timpul seismului din această noapte. Este însă un serviciu tehnologic al unei companii private și nu un mecanism național de avertizare gestionat de stat.

De precizat că, după producerea cutremurului, Inspectoratul General pentru Situații de Urgență, Centrul Național de Management al Crizelor și alte autorități au publicat recomandări privind comportamentul populației. Oamenii au fost îndemnați să își păstreze calmul, să se adăpostească sub o masă solidă sau lângă un perete interior, să stea departe de ferestre, să nu folosească lifturile și să nu se grăbească spre scări sau ieșiri în timpul seismului. În caz de urgență, cetățenii trebuie să apeleze 112.

Aceste mesaje sunt importante și necesare. Ele nu înlocuiesc însă un sistem național de avertizare, capabil să transmită rapid și direct pe telefoanele persoanelor aflate într-o zonă de risc informații despre pericol și instrucțiuni de protecție în timp real.

Diferența este esențială: una este publicarea unor recomandări după producerea unui eveniment, alta este existența unei infrastructuri oficiale prin care autoritățile pot transmite simultan mesaje de urgență către populația dintr-o anumită zonă.

Republica Moldova nu dispune, însă, nici în noiembrie 2026 de un asemenea mecanism național funcțional.

Chiar Guvernul recunoștea, în martie, că țara „nu dispune de un mecanism eficient de avertizare publică” prin care mesajele de urgență să poată ajunge în timp real la populația din zonele de risc. Soluția promisă se numește MD-ALERT. Numai că sistemul urmează să devină operațional abia în 2027.

De la discuții la implementare: ani de așteptare

Necesitatea unui sistem național modern de avertizare nu este o descoperire a anului 2026.

Subiectul a intrat puternic pe agenda publică încă după evenimentele extreme din 2023, inclusiv după tragedia din timpul ninsorilor puternice de la Coșcalia, când două persoane au murit într-un automobil blocat în zăpadă. Atunci s-a discutat public despre necesitatea unui mecanism prin care cetățenii să poată fi avertizați direct pe telefon în cazul unui pericol.

În 2024, Inspectoratul General pentru Situații de Urgență a elaborat, cu finanțare europeană, studiul de fezabilitate pentru MD-ALERT. Documentele oficiale arată că autoritățile aveau deja un studiu validat, o estimare a costurilor, un cadru tehnic și operațional și o foaie de parcurs pentru implementare.

Tot în septembrie 2024, Banca Mondială a aprobat pentru Republica Moldova un pachet de finanțare de 40 de milioane de dolari pentru proiectul de consolidare a managementului riscurilor de dezastre. Una dintre componente era tocmai instalarea unui sistem național de avertizare publică bazat pe tehnologia Cell Broadcast și conectat la sistemele meteorologice, hidrologice și geologice.

Procesul de elaborare a conceptului MD-ALERT a fost lansat oficial în iunie 2025, potrivit platformei guvernamentale Particip.gov.md. După consultările din ianuarie 2026, Guvernul a aprobat conceptul abia pe 18 martie 2026.

Sistemul este planificat pentru implementare în perioada 2026–2027.

Costul estimat este de aproximativ 5 milioane de euro, sumă care include și mentenanța pentru primii cinci ani. Banii provin din împrumutul acordat de Banca Internațională pentru Reconstrucție și Dezvoltare. După această perioadă, întreținerea ar urma să coste bugetul de stat circa 340 de mii de euro anual.

Iar la 5 noiembrie 2026, cu mai puțin de două săptămâni înainte de cutremur, Parlamentul încă adopta facilitățile fiscale și vamale pentru echipamentele necesare dezvoltării MD-ALERT.

Cu alte cuvinte, după ani de discuții, studii, proiecte și finanțări, în momentul în care pământul s-a mișcat sub casele oamenilor, sistemul național promis era încă în faza de implementare.

MD-ALERT ar trebui să ajungă direct pe telefon

Atunci când va funcționa, MD-ALERT ar urma să transmită avertizările direct pe telefoanele aflate într-o anumită zonă de risc, fără ca utilizatorul să instaleze o aplicație și fără să fie necesară înregistrarea prealabilă.

Conceptul prevede utilizarea mai multor canale: rețele mobile prin Cell Broadcast, televiziune, radio și sirene. Mesajele ar trebui să conțină inclusiv instrucțiuni clare privind modul în care populația trebuie să acționeze. Sistemul este proiectat să funcționeze permanent și să transmită mesaje în română, rusă și engleză.

Pe hârtie, este exact mecanismul de care Republica Moldova are nevoie; în realitate, cetățenii trebuie să mai aștepte până în 2027.

Nu doar cutremurele. Peste 100 de incidente aeriene de la începutul războiului

Problema devine și mai serioasă dacă este privită prin prisma războiului de la graniță. Republica Moldova se confruntă de aproape cinci ani cu rachete, drone, fragmente de aparate de zbor și alte obiecte care ajung sau traversează neautorizat spațiul aerian național.

Iar fenomenul s-a intensificat puternic în 2026. Potrivit Ministerului Apărării, numai până la 13 noiembrie 2026 au fost înregistrate 74 de incidente în acest an. Din 2022 și până în prezent, autoritățile au consemnat 111 incidente aeriene.

Doar în luna octombrie, spațiul aerian al Republicii Moldova a fost încălcat de 19 ori, iar în șase cazuri dronele au explodat după impactul cu solul. Incidentele au vizat raioanele Căușeni, Ștefan Vodă, Anenii Noi, Hâncești, Ocnița, Dondușeni, Telenești, Călărași, Ungheni și Edineț, dar și localități din regiunea transnistreană.

Iar amenințarea nu este una teoretică. Pe 12 noiembrie, în apropierea localității Antonești din raionul Ștefan Vodă, au fost găsite fragmentele unei drone de tip Gheran-2. Potrivit Ministerului Apărării, aparatul a lovit un pilon de beton, iar explozia a avut efecte pe o rază de aproximativ 25 de metri. Mai nou, șapte aparate de zbor „au violat” spațiul aerian al republicii în seara de 17 noiembrie. Conform datelor preliminare, cinci dintre aparatele de zbor au avut impact la sol în apropierea localităților Cheltuitori, municipiul Chișinău, Pohorniceni și Pogrebeni, raionul Orhei, Cuhureștii de Jos, raionul Florești, și Băxani, raionul Soroca. Un al șaselea impact a fost semnalat în raionul Ocnița, iar un alt aparat de zbor a dispărut de pe sistemele de monitorizare în apropierea orașului Leova.

În asemenea situații, autoritățile le recomandă cetățenilor să nu se apropie de drone sau de fragmentele acestora și să anunțe imediat Serviciul 112.

Recomandările sunt necesare, însă intervin atunci când pericolul a fost deja observat. Între pătrunderea unui obiect periculos în spațiul aerian și descoperirea fragmentelor la sol există un interval în care avertizarea rapidă a populației poate fi decisivă.

În prezent, Republica Moldova nu dispune de un sistem național care să transmită instantaneu mesaje de avertizare pe telefoanele persoanelor aflate într-o anumită zonă de risc. Este o vulnerabilitate recunoscută chiar de autorități, nu doar semnalată de presă.

Cutremurul din această noapte nu a provocat, din fericire, urmări grave în Republica Moldova. Nici majoritatea incidentelor cu drone și rachete care au pătruns până acum în spațiul aerian al țării nu s-au soldat cu victime.

Absența unor consecințe tragice nu înseamnă însă că populația este suficient protejată. Sistemele de avertizare sunt concepute tocmai pentru a reduce riscurile înainte ca acestea să se transforme în tragedii. În situații de urgență, câteva minute, uneori chiar secunde, pot face diferența între expunerea la pericol și posibilitatea de a te adăposti.

Autoritățile promit că sistemul MD-ALERT va deveni funcțional în 2027.

Distribuie articolul: