În ultimii ani, bibliotecile din Chișinău sunt adevărate centre de dezvoltare comunitară. Pe lângă serviciul  obișnuit de împrumut de carte, stabilesc și dezvoltă parteneriate cu ONG-uri și companii private locale, organizează campanii de sensibilizare a publicului larg pe diverse teme și aplică la diverse proiecte pentru dotarea bibliotecilor cu tehnologii moderne.

Toate aceste activități și competențe acumulate de-a lungul timpului de către bibliotecari, i-au sensibilizat la criza refugiaților din Republica Moldova. Am contactat mai mulți bibliotecari să ne spună ce planuri au pe viitor și ce activități au organizat pentru refugiați și copii acestora în această perioadă dificilă.

„Situația impusă de criza refugiaților este o provocare enormă pentru țară, pentru toți cetățenii și, evident, pentru biblioteci. Noi am ieșit chiar de la început cu un mesaj către colegii noștri să susținem refugiații. Am adunat lucruri de primă necesitate, ne-am străduit inițial să susținem membrii familiilor bibliotecarilor din Ucraina, care s-au retras temporar în Chișinău. Ne-am mobilizat cu toții să susținem copii cazați la Centrul Sportiv Ghidighici.

Împreună cu Asociația Bibliotecarilor am organizat campania Colorăm Copilăria, unde am adunat de la bibliotecari, de la organizații non-guvernamentale, de la voluntari rechizite pentru copii (hârtie, cărți de colorat, creioane). Pe viitor ne propunem să organizăm o serie de ateliere educaționale, excursii pentru refugiați, să se familiarizeze cu centrul orașului Chișinău, cultura și obiceiurile noastre. Noi urmărim și alte asociații internaționale ale bibliotecarilor, să ne inspirăm cum fac față ei în criza refugiaților. Suntem deschiși pentru diverse activități, să ne implicăm și să ajutăm cât mai mult”, mărturisește Elena Pintilei, directoarea Bibliotecii Naționale a Republicii Moldova.

Potrivit Ministerului Educației și Cercetării în Republica Moldova sunt aproximativ 48 mii de copii minori refugiați. Iar, la ora actuală au fost depuse 75 de cereri pentru înscriere în instituții de educație timpurie și peste 600 de cereri de școlarizare temporară. Între timp bibliotecarele de la Biblioteca Națională pentru Copii „Ion Creangă” îndeamnă copiii refugiaților să participe în fiecare zi de marți la Programul „Ora poveștilor” (pentru copii de vârstă preșcolară) și în fiecare zi de joi la Programul „Ora să ȘTIM”. Sălile de tip Mediateca își așteaptă utilizatorii în fața calculatoarelor. Reprezentanta bibliotecii, Tamara Croitoru,  ne-a declarat că instituția are un Bibliobus dotat cu rafturi cu cărți în limba rusă și ucraineană și merg în centrele de refugiați la solicitare. Pentru cei mici se citesc povești de către un bibliotecar vorbitor de limbă ucraineană.

Biblioteca Municipală „B.P. Hasdeu” și cele 27 de filiale din sectoarele mun. Chișinău sunt implicate activ în activitățile de voluntariat. „Din 04 martie specialiștii bibliotecari se implică ca voluntari, în ture de zi și de noapte, la Centrul pentru refugiați temporar amenajat de Direcția Cultură a Primăriei Mun. Chișinău, în Casa de Cultură „Orion” și Biblioteca Codru, filială a Bibliotecii Municipale. Implicată, special a fost filiala „Lesea Ukrainka” care organizează ateliere creative, de desen, de modelare pentru copiii refugiaților din Ucraina”, ne anunță Corina Rezneac, reprezentanta Municipală „B.P. Hasdeu”.

Potrivit reprezentanților Ministerului Culturii, bibliotecile oferă în primul rând acces la Internet și la tehnologiile de informare și comunicare de care dispun aceste instituții. Din cele 1307 de biblioteci publice teritoriale, 1126 dețin calculatoare și 1103 sunt conectate la Internet. Autoritățile îndeamnă bibliotecarii  din toată țara să ofere resurse on-line, acces la tehnologiile de informare și  comunicare, să organizeze activități recreative pentru copii și părinți, să se implice în diverse activități  de caritate, voluntariat, folosind spațiile ca centre de donații.

Text: Viorica Ataman, studenta Școlii de Jurnalism, stagiară.

 

Distribuie articolul: