Soiurile de struguri Isabella și Lidia nu vor fi acceptate pe piața europeană pentru producerea vinului, odată cu aderarea R. Moldova la Uniunea Europeană. Totodată, Ministerul Agriculturii și Industriei Alimentare, împreună cu cercetătorii, lucrează la crearea și plantarea unor noi soiuri de viță-de-vie, rezistente la schimbările climatice, scrie RadioMoldova.

„Două soiuri de viță-de-vie – Isabella și Lidia – pentru producerea vinului nu vor fi acceptate în cadrul Uniunii Europene atunci când vom deveni deja membri. Acum, o provocare pe care o avem noi este să creștem numărul plantațiilor, inclusiv prin accesarea fondurilor europene, dar în special a fondurilor care vor fi alocate prin Programul Strategic al Politicii Agricole (PSPA)”, a menționat Eugeniu Osmochescu, ministrul Agriculturii și Industriei Alimentare, în cadrul emisiunii „La 360 de grade” de la Radio Moldova.

La ora actuală, în R. Moldova sunt plantate peste 5.000 de hectare de viță-de-vie din aceste soiuri, iar odată cu extinderea terenurilor va fi nevoie de cultivarea unor soiuri adaptate la secetă și frig.

„În prezent, ne aflăm la intersecția industriei, a științei și a cercetării, unde începem să plantăm soiuri de viță-de-vie care sunt rezistente la schimbările climatice. Noi deja o facem la nivel de institut și vedem rezultate pozitive. Astfel noi vom fi competitivi inclusiv cu mari producători de vinuri din Franța, Italia sau Spania”, a concluzionat ministrul.

Într-un studiu publicat de economistul Ghenadie Ivașcenco, se menționează despre încă o provcare cu care se confruntă sectorul vitivinicol – strugurii cu sâmburi.

Soiurile cultivate masiv, în special „Moldova”, nu mai corespund preferințelor consumatorilor europeni, care se orientează tot mai mult spre struguri fără sâmburi.

În prezent, pe piețele occidentale aproximativ 80% din cerere concentrează strugurii fără sâmburi. Cei cu sâmburi mai sunt aleși din nostalgie sau pentru că sunt mai ieftini.

„În funcție de piață, sezon, calitate, strugurii cu sâmburi pot fi vânduți cu 40–50% mai ieftin decât soiurile moderne fără sâmburi”, a constatat Ghenadie Ivașcenco.

În timp ce țările producătoare s-au orientat rapid către noua realitate, Republica Moldova a continuat să producă ceea ce știe cel mai bine, nu ceea ce piața cere.

„Nu am construit un program real de tranziție, nu am finanțat suficient cercetarea, nu am conectat știința cu businessul, nu am testat sistematic soiuri moderne și nu am creat un mecanism prin care fermierii să primească rapid material săditor competitiv și tehnologii adaptate local”, susține Ivașcenco.

Distribuie articolul:
Cuvinte cheie: