Toxiinfecţiile alimentare reprezintă un real pericol pentru sănătatea noastră în această perioadă. Pentru că pe masa de Paște nu lipsesc bucate tradiționale precum friptura, salatele cu maioneză dar și pasca, specialiștii atenționează că alimentaţia din aceste zile trebuie să fie echilibrată, iar cuvântul de ordine fiind moderaţia.

Medicul nutriționist, Olga Cara susține că toxiinfecțiile alimentare reprezintă afecțiuni digestive cu evoluție acută sau subacută care pot surveni izolat sau sub formă de îmbolnăviri în colectivitate, datorate consumului de alimente contaminate cu germeni capabili de toxigeneză.

„Principalele simptome sunt: diareea, greaţa, vărsăturile (voma) şi durerile abdominale.

Intensitatea acestor simptome pot varia de la caz la caz, luându-se în considerare factori precum vârsta, starea generală de sănătate şi tipul microorganismului care a cauzat infecţia.

De regulă, nu persistă mai mult de 2-3 zile iar simptomele dispar treptat. Există însă şi cazuri de toxiinfecţie alimentară severă, care se manifestă prin simptome grave, ce ar trebui să te alarmeze şi să te trimită de urgenţă la medic.

Iată câteva dintre simptomele severe ale toxiinfecţiei alimentare:

  • Deshidratarea severă, ca urmare a diareei persistente
  • Slăbiciune musculară, oboseală, ameţeală, vedere înceţoşată
  • Durere abdominală care se intensifică în timpul mersului
  • Tensiune arterială scăzută şi senzaţia de leşin
  • Bătăi rapide ale inimii, lipsa ori cantitatea insuficientă de urină eliminată, ca urmare a deshidratării severe”, menționează medicul nutriționist.

Intoxicațiile alimentare sunt cauzate de consumul de alimente sau băuturi contaminate cu microorganisme patogene precum bacteriile, virusurile sau paraziţii.

„Fie din cauza temperaturilor crescute, astfel de microorganisme se înmulţesc extrem de rapid în alimentele perisabile, fie din cauza condiţiilor improprii de igienă, gătirea, depozitarea şi conservarea incorectă a alimentelor.

Intoxicațiile alimentare pot fi prevenite prin:

  • Consumul alimentelor corect prelucrate/procesate;
  • Prepararea cărnii corespunzător termic, evitarea consumului de carne şi mezeluri din surse nesigure;
  • Consumarea mâncării imediat după pregătirea ei, nu după ce a stat ore întregi la temperatura mediului ambiant;
  • Păstrarea corectă a alimentelor preparate/gătite;
  • Evitarea contactului între alimentele crude şi cele gătite;
  • Spalarea corectă şi frecventă pe mâini;
  • Nu consumați fructe şi legume nespălate, chiar dacă par a fi curate;
  • Păstrați curăţenia riguroasă pe toate suprafeţele din bucătărie;
  • Protejați alimentele faţă de accesul insectelor şi îndepărtați corespunzător resturile alimentare;
  • Folosiți exclusiv apa potabilă la prepararea alimentelor”, a spus Olga Cara.

Cu ce alimente ne putem intoxica?

„Dacă să facem referire la alimentele care au un risc mai mare de a fi contaminate și ulterior să provoace o toxiinfecție alimentară, atunci revenim la cauze. Deci, sursa de infecție este reprezentată atât de animalul de la care provine produsul alimentar cât și de personalul bolnav sau purtător al microorganismului care determină apariția intoxicației alimentare. Alimentele cu risc înalt de a provoca intoxicații alimentare sunt lactatele, carnea sau ouăle provenite de la animale bolnave, produsele de patiserie cu creme și bezele, salatele cu adaos de maioneză, bucatele prelucrate termic insuficient sau păstrate în condiții nefaste”, adaugă medicul nutriționist.

Ouăle au nenumărate beneficii pentru organism, încă consumate în exces pot avea și efecte secundare.

„Trebuie menționat faptul că numărul de ouă care pot fi consumate diferit de la o persoană la alta, în funcție de stilul ei de viață, dar și de problemele de sănătate. Nu există un număr standard de ouă care poate fi consumat pe săptămână pentru a evita probleme de sănătate. Științific s-a demonstrat că 12 ouă pe săptămâna este cantitatea admisibilă fără a provoca devieri în starea de sănătate a unui om adult sănătos, de aici deducem că în zilele sărbătorilor pascale se admite consumul a unu-două ouă pe zi. Ouăle crude sau moi pot conține Salmonella, iar pentru a evita riscul îmbolnăvirii, ele trebuie să fie fierte, în coajă, pentru cel puțin 5-7 minute. Pe lângă aceste criterii, gospodinele trebuie să fie atente la metodele de încondeiere a ouălor, să aleagă metode naturale și sigure de vopsire (coji de ceapă, frunze de varză roșie, suc de sfeclă etc.), precum și păstrarea acestora la frigider”, susține Olga Cara.

Dulciurile aduc un aport considerabil de calorii, de aceea trebuie consumate în canţităţi foarte reduse. Nevoia de dulce care apare după masă poate fi potolită cu o salată de fructe, dar fără frişcă sau alte sosuri dulci. Alcoolul în exces constituie, de asemenea, o abatere frecvent întâlnită cu prilejul sărbătorilor, ducând la apariţia stării de ebrietate, însoţită sau nu de tulburări digestive, cardiace.

„Să ne ghidăm după regulile generale a unei alimentații echilibrate și coerente, sărbătorile Pascale au în sine conotațiile reînvierii, păcii, liniștii, conexiunea cu familia și natura; nu punem accent pe masa îmbelșugată de sărbătoare. Rațiunea și echilibrul este aliatul nu doar a siluetei, ci și păstrarea stării de sănătate. La dejun putem opta pentru o felie de cozonac cu un iaurt natural neîndulcit, prânzul să constituie friptura de miel cu legume (salată de crudități/legume coapte, la aburi sau gratinate), o felie de mămăliguță, și la cină o salată cu carne sau pește”, a mai spus Olga Cara.

Cozonacul și produsele de cofetărie în această perioadă vor fi servite fie la dejun, fie pe post de gustare/desert la interval de o oră postprandial în cantitate de 100-150 gr.

„Evităm  la maxim salatele cu adaos de maioneză, produsele procesate și cele cu coloranți/aditivi alimentari. Fructele, legumele să nu lipsească de pe masă, precum și hidratarea să fie în corespundere cu necesitățile individuale zilnice. Nu se recomandă consumul de băuturi acidulate îndulcite și cele alcoolice”, a spus medicul nutriționist.

Alimentația copiilor în zilele de sărbătoare nu trebuie să devieze cu mult regimul lor alimentar cotidian

„Păstrăm cele 3 mese principale și gustările (fructe, legume), hidratarea cu apă plată; precum orele și intervalul dintre mese, având scopul de a menține starea de bine, de a evita supraalimentarea, intoxicațiile alimentare și pancreatitele acute/reactive. Atragem mare atenție la cantitatea consumului produselor de patiserie, ciocolatelor, băuturilor acidulate care sunt o mare tentație pentru copii în aceste zile”, adaugă Olga Cara.

Distribuie articolul: