Pe 21 ianuarie ai parte de o nouă porție de monodramă la Teatrul Național „Eugene Ionesco”. ADI este un monospectacol cu Anatol Guzic, după o piesă scrisă de Constantin Cheianu, în regia Diandrei Gherghel. Despre farmecul unui monospectacol, despre greutatea și frumusețea personajului și de ce să vii la ADI, am discutat într-un scurt interviu cu actorul Anatol Guzic.

Mare provocare și dorință mare

„Atunci când vine vorba de un monospectacol, cel mai important lucru este dorința arzătoarea a actorului de-a aduce în fața publicului spectator povestea unui anumit personaj. În cazul meu a fost dorința arzătoare de-al juca pe Adolf Hitler și istoria lui spre ascensiune care a schimbat radical întreaga lume. Mi-am dorit asta încă de pe băncile academiei și am avut ocazia să-l întruchipez, când am ales un fragment din piesa lui Bertolt Brecht, „Ascensiunea lui Arturo Ui poate fi oprită”. Dar când am citit piesa lui Constantin Cheianu, „Adi”, am rămas surprins de structura acesteia. Diferența e că trebuia să joc de unul singur în fața publicului spectator fără să ies din scenă… Cred că dacă știi exact ce joci, pe cine joci și care este scopul spectacolului, atunci ai toate șansele să oferi publicului o călătorie în lumea interioară și exterioară personajului”, ne-a dezvăluit Anatol Guzic.

Provocarea se dublează o dată cu personajul

„Când am început să citesc mai multă dramaturgie și să vizionez mai multe spectacole, am îndrăgit enorm de mult personajele care trec printr-o schimbare radicală de-a lungul piesei. Îmi place foarte mult personajul Richard al III-lea din piesa omonimă a lui Shakespeare, spre exemplu. Atunci când am făcut cunoștință cu istoria lui Hitler, am găsit multe similitudini, iar în piesa „ADI”, Dl. Constantin Cheianu chiar i-a introdus lui Hitler pasiunea pentru piesa lui Shakespeare. Acesta recită un monolog de-a lui Richard, ceea ce mi sa părut extraordinar. Prin urmare pot să zic că eu am ales personajul, era nevoie doar de o piesă potrivită și am avut marele noroc să o găsesc”, recunoaște actorul.

Lecțiile unei monodrame

„Când vorbim despre Hitler ne vin în minte imagini obscure despre tiranie, dictatură, al doilea război mondial, deportări, Holocaust, foamete, durere și multe altele. Dar trebuie să înțelegem că Adolf Hitler a fost un simplu om: cu plăgi căpătate din copilărie, din pricina relației cu părinții, nu a avut relații normale cu femeile (ceea ce este specificat în spectacol), a fost plin de frustrări, dorințe, pasiuni, vise, nu putea suferi anumiți oameni și popoare, îi iubea în schimb pe alții, era pasionat de artă, pictură, muzică, teatru, arhitectură, într-un cuvânt avea în el tot ce are majoritatea dintre oameni. Persoana lui a devenit ca o cale iluzorie spre libertate, într-o perioadă extrem de precară pentru Germania. Cea mai mare problemă, ca și în cazul tuturor dictatorilor, cum ar fi Stalin, Franco, Ceaușescu, erau oamenii care l-au susținut în nebunia lui și neputința altora de-al opri. Nu în zadar istoricii, documentariștii, oamenii de teatru vorbesc încontinuu despre ascensiunea și dominația lui Hitler. Pentru că în orice clipă oamenii, orbiți de probleme, dezbinări și ură, pot din nou să susțină o figură asemănătoare. Ceea ce se întâmplă în prezent pe plan mondial, mai mult sau mai puțin, ne confirmă acest lucru”, ne mai dezvăluie actorul Teatrului „Eugene Ionesco”.

Personaje „ușoare” vs personaje „grele”

„Când vorbim despre procesul de crearea a personajului, indiferent dacă este unul istoric arhicunoscut sau unul fictiv, pentru un actor profesionist este cel mai dificil lucru, dar și cel mai incitant. Trebuie să pătrunzi în mintea personajului, să-l cunoști din interior, să-i cunoști psihologia, calitățile exterioare, dar cel mai important este să-i înțelegi scopul principal, deoarece niciun om nu există fără un scop în viață. În contextul piesei „ADI”, mi s-a părut fantastic dialogul imaginar al lui Hitler cu mama, în ultimele zece zile din viața lui, ascuns în buncăr într-un moment în care Germania practic a pierdut războiul, continuând să fie bombardată de către ruși, iar el prin acest dialog își justifică toate faptele de-a lungul carierei sale fără nicio remușcare sau părere de rău, fiind ferm convins că poporul german trebuie să piară odată cu el dacă nu câștigă războiul. E un personaj dificil, cu o psihică traumată încă din copilărie, așa cum este dat de înțeles chiar la începutul spectacolului. Cu fiecare spectacol jucat provocarea devine mai mare pentru că procesul de pătrundere în mintea și istoria lui Hitler nu se oprește”, mai spune Anatol Guzic pentru EA.md.

De ce să venim la un monospectacol?

„Ca structură, monospectacolul este diferit. Persistă o atmosferă intimă deoarece publicul este foarte aproape de actor, prin urmare este aproape de personaj, iar în cazul piesei „ADI”, va fi foarte aproape de Adolf Hitler și povestea lui. Un alt aspect este că publicului devine mai mult decât un urmăritor sau ascultător. Din postura lui pasivă, el devine partenerul actorului, ceea ce înseamnă că este o parte componentă a spectacolului, iar asta înseamnă că la spectacolul „ADI” publicul va fi pe parcurs și mama, și generalii, dar și acoliții lui Hitler. Al treilea motiv este plăcerea de a pătrunde într-o lume diferită și de-a cunoaște multe din secretele acesteia, de aceea cu mare drag aștept pe fiecare spectator la spectacolul „ADI” de Constantin Cheianu, în regia Diandrei Gherghel.

Despre monospectacolul ADI

„Adolf Hitler conduce Germania între 1933 – 1945. Un șir de factori, evenimente și idei îi creează personalitatea, transformându-se în figura care a declanşat al Doilea Război Mondial și a înfăptuit exterminarea etniilor în masă. În ultimele zile de război, retras în buncărul personal, își joacă actul final în totală intimitate. Obsedat încă de „complexul oedipian”, care i-a întunecat copilăria, poartă un dialog cu mama lui, unica fiinţă care a avut încredere în steaua lui și care îl alinta Adi. Fără nici o remușcare sau căință, nu realizează dezastrul pe care îl trăiește, nu-l sperie apropierea înfrângerii Germaniei sau apropierea propriului sfârşit, ci continuă să fie fascinat de propriul destin.”

Mai poți alege din repertoriul Teatrului Național „Eugene Ionesco”

Vineri, 22 ianuarie  ora 18:30, melodrama – „O istorie foarte simplă”

Sâmbătă, 23 ianuarie, ora 18:30, comedia – „Arta convieţuirii”

Duminică, 24 ianuarie, ora 18:30, drama – „OSCAR ȘI TANTI ROZ”

Teatrul își rezervă dreptul de a efectua un triaj observațional și de a nu permite accesul persoanelor care prezintă simptome de infecție respiratorie (tuse, strănut, rinoree).
– Dezinfectarea mâinilor cu dezinfectant avizat pe bază de alcool care va fi pus la dispoziție la intrare.
– Termoscanarea de către personalul teatrului. Persoanele care refuză să le fie verificată temperatura nu vor avea acces la spectacol.
– Respectarea distanțării între persoane – de la intrarea la spectacol până la ieșire.
– Impunerea purtării măștii (medicală/nonmedicală) pe toată durata evenimentului. Pentru a oferi o protecție eficace, masca trebuie să acopere gura și nasul

Detalii despre spectacole găsiți pe pagina de Facebook: Teatrul Național Eugene Ionesco

Informații despre bilete aflați la casa teatrului (telefon 022-233-833 / 079-233-833) sau pe iticket.md.

Distribuie articolul:
Cuvinte cheie: