​Aderarea Republicii Moldova la Uniunea Europeană promite transformări semnificative în sectorul energetic al țării, având potențialul de a consolida securitatea energetică, de a diversifica sursele de energie și de a facilita tranziția către energie verde. Analizând experiența altor state care au parcurs acest proces, precum și situația actuală a Moldovei, putem anticipa impactul aderării asupra accesului la resurse energetice.​

Diversificarea surselor de energie

În prezent, Moldova depinde în mare măsură de importurile de gaze naturale din Rusia, ceea ce o expune la riscuri geopolitice și economice. De exemplu, în ianuarie 2025, Gazprom a oprit livrările de gaze către Moldova, invocând datorii neplătite. Aderarea la UE ar putea facilita accesul la piețele energetice europene și la surse alternative de energie.

Integrarea în piața energetică europeană

Un pas esențial în consolidarea securității energetice este integrarea în piața energetică europeană. În februarie 2025, UE și Moldova au convenit asupra unui plan de securitate energetică, care include un pachet financiar de 250 de milioane de euro pentru a sprijini integrarea Moldovei în rețeaua energetică a UE. Această integrare ar permite Moldovei să beneficieze de infrastructura energetică europeană și să participe la mecanismele de solidaritate în caz de criză.

Un exemplu concret al beneficiilor acestei integrări este conectarea Moldovei la rețeaua electrică europeană ENTSO-E, care a început în 2022 și a permis importuri de electricitate din România și Ucraina. În 2023, aproximativ 90% din importurile de energie electrică ale Moldovei au provenit din România, contribuind la reducerea dependenței de regiunea separatistă Transnistria, care anterior furniza cea mai mare parte a electricității.

Tranziția către energie verde

Aderarea la UE implică și adoptarea obiectivelor europene privind energia regenerabilă și reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră. Moldova ar putea accesa fonduri europene destinate proiectelor de energie verde, facilitând astfel dezvoltarea infrastructurii pentru surse regenerabile, precum energia solară și eoliană. Această tranziție nu doar că ar îmbunătăți securitatea energetică, dar ar contribui și la protecția mediului și la crearea de noi locuri de muncă în sectorul energetic.

Conform Planului Național de Energie și Climă, Moldova și-a propus ca până în 2030 cel puțin 27% din consumul total de energie să provină din surse regenerabile, un obiectiv ambițios susținut de investițiile europene.

Provocări și lecții din experiența altor state

Experiența altor țări care au aderat la UE arată că procesul de integrare în piața energetică europeană poate fi complex și necesită reforme semnificative. De exemplu, România a trebuit să implementeze reforme structurale în sectorul energetic pentru a se alinia la standardele europene, ceea ce a implicat investiții considerabile și adaptarea cadrului legislativ. Moldova va trebui să își modernizeze infrastructura energetică și să își consolideze capacitatea instituțională pentru a gestiona eficient tranziția.

O provocare majoră este necesitatea unor investiții masive în infrastructura energetică. Moldova ar avea nevoie de fonduri considerabile pentru modernizarea rețelelor de transport al energiei și extinderea producției din surse regenerabile.

Aderarea Moldovei la UE are potențialul de a transforma sectorul energetic al țării, oferind oportunități pentru diversificare, integrare și tranziție către surse de energie durabile. Cu toate acestea, succesul acestui proces va depinde de implementarea eficientă a reformelor și de gestionarea atentă a provocărilor asociate.

Materialul face parte din campania de informare realizată de Egalfem în cadrul proiectului „Moldova Assist: îmbunătățirea accesului la servicii publice de calitate și a coeziunii sociale”, finanțat de Uniunea Europeană și implementat de People in Need Moldova.

Distribuie articolul: