Toxiinfecția alimentară este o afecțiune foarte neplăcută, care se manifestă prin vărsături, diaree, crampe abdominale puternice, greață, lipsa poftei de mâncare, dureri de cap și de gât.

În majoritatea situațiilor, simptomele nu persistă pe termen lung, mai mult de 48 de ore și cedează la administrarea unor medicamente specifice. Există însă și cazuri când toxiinfecția alimentară poate cauza complicații. Bătrânii cu boli cronice, gravidele și copiii mici sunt categorii predispuse la apariția unor astfel de complicații.

Principala cauză a toxiinfecțiilor alimentare este consumul de alimente sau băuturi contaminate cu diverși germeni – bacterii, paraziți, virusuri sau toxine. De regulă, spălatul alimentelor și gătirea acestora la temperaturi crescute distrug aceste microorganisme.

Există însă unele alimente care pot cauza toxiinfecție alimentară într-o măsură mai mare. Printre acestea se numără carnea de pui, mezelurile, peștele, orezul, laptele, anumite fructe și legume proaspete. Află mai jos ce bacterii pot ascunde aceste alimente și cum poți reduce riscul de a face toxiinfecție alimentară.

Carnea de pui

Carnea de pui, rață, curcan prezintă un risc ridicat de a provoca toxiinfecție alimentară. Acest lucru se datorează în principal celor două tipuri de bacterii, Campylobacter și Salmonella, care se găsesc în mod obișnuit în intestinele și penele acestor păsări. Aceste bacterii contaminează adesea carnea proaspătă de pasăre în timpul sacrificării și pot supraviețui dacă alimentul nu este preparat la temperaturi adecvate.

Studii din Marea Britanie, SUA și Irlanda au constatat că 41-84% din puiul crud vândut în supermarketuri era contaminat cu bacterii Campylobacter și 4-5% era contaminat cu Salmonella.

Ratele de contaminare cu Campylobacter au fost ușor mai scăzute în cazul cărnii de curcan, variind de la 14% la 56%, în timp ce rata de contaminare a cărnii crude de rață a fost de 36%. Vestea bună este că, deși aceste bacterii dăunătoare pot trăi pe carnea crudă, ele sunt complet eliminate atunci când carnea este gătită bine.

Pentru a reduce riscul de toxiinfecții alimentare, asigurați-vă că gătiți corect carnea de pasăre, nu spălați carnea crudă și asigurați-vă că aceasta nu intră în contact cu ustensilele, suprafețele bucătăriei, tăietoarele și alte alimente, deoarece acest lucru poate duce la contaminarea încrucișată.

Mezeluri

Șunca, slănina, salamul, hot-dogul pot fi contaminate cu bacterii dăunătoare, inclusiv Listeria și Staphylococcus aureus în mai multe etape în timpul procesării și fabricării. Contaminarea poate apărea direct prin contactul cu carne crudă contaminată sau prin igiena precară a personalului, practicile de curățare deficitare și contaminarea încrucișată de la echipamentele incorect igienizate, cum ar fi lamele de tăiere.

Ratele raportate de Listeria la felii de carne de vită, curcan, pui, șuncă și alte mezeluri variază de la 0%  la 6%. Dintre toate decesele cauzate de mezelurile contaminate cu Listeria, 83% au fost cauzate de carnea feliată și ambalată, în timp ce 17% au fost cauzate de produse din carne preambalate.

Pește și fructe de mare

Peștele și crustaceele sunt o sursă obișnuită de toxiinfecție alimentară. Peștele care nu a fost depozitat la temperatura corectă prezintă un risc ridicat de a fi contaminat cu histamină, o toxină produsă de bacterii din pești.

Histamina nu este distrusă de temperaturile normale de gătit și are ca rezultat un tip de intoxicație alimentară cunoscută sub numele de otrăvire scombroidă. Provoacă o serie de simptome neplăcute, inclusiv greață, respirație șuierătoare și umflarea feței și a limbii, informează csid.ro.

Un alt tip de intoxicație alimentară cauzată de peștii contaminați este otrăvirea peștilor ciguatera (CFP). Acest lucru se datorează unei toxine numite ciguatoxine, care se găsește mai ales în apele calde și tropicale. Potrivit estimărilor, cel puțin 10.000-50.000 de persoane care locuiesc sau vizitează zone tropicale primesc acest diagnostic în fiecare an. La fel ca histamina, nu este distrusă de temperaturile normale de gătit.

Scoicile, midiile, stridiile prezintă, de asemenea, un risc de intoxicație alimentară. Algele care sunt consumate de crustacee produc multe toxine, iar acestea se pot acumula în carnea crustaceelor, constituind un pericol pentru oameni atunci când consumă aceste fructe de mare.

Crustaceele cumpărate din magazin sunt de obicei sigure. Cu toate acestea, crustaceele capturate din zone nemonitorizate pot fi nesigure din cauza contaminării din canalizare, canalele de scurgere a apelor pluviale și fosele septice.

Pentru a reduce riscul de toxiinfecție alimentară, achiziționați fructe de mare cumpărate din magazine autorizate și asigurați-vă că le păstrați la temperatura optimă înainte de a le găti. Asigurați-vă că peștele este gătit corect și gătiți scoicile, midiile și stridiile până când cojile se deschid. Aruncați scoicile care nu se deschid.

Alimente care pot cauza toxiinfecție alimentară: legume, verdețuri, lăstari, fructe

Legume și verdețuri

Legumele și verdețurile sunt o sursă obișnuită de toxiinfecție alimentară, mai ales atunci când sunt consumate crude. Cele mai periculoase sunt salata verde, spanacul, varza, țelina, roșiile, conopida, castraveții, pătrunjelul, broccoli și castraveții. Acestea pot fi contaminate cu bacterii dăunătoare, cum ar fi E. coli, Salmonella și Listeria. Contaminarea poate apărea din cauza apei și a scurgerilor murdare, a echipamentelor de procesare insalubre și a practicilor incorecte de igienizare.

Între anii 1973 și 2012, 85% din focarele de toxiinfecție alimentară din SUA au fost cauzate de consumul de legume și verdețuri contaminate.

Pentru a reduce riscul, spălați întotdeauna bine frunzele de salată înainte de a mânca. Nu cumpărați pungi cu amestec de salate care conțin frunze stricate și moi și evitați salatele care au fost lăsate la temperatura camerei.

Fructe

Fructele de pădure și pepenele sunt cele mai periculoase categorii de fructe ce pot fi contaminate.

Acestea prezintă un risc ridicat de a provoca intoxicații alimentare din cauza bacteriilor Listeria, care se pot dezvolta pe coajă (în cazul pepenelui) și se pot răspândi în pulpa fructului.

Între 1973 și 2011, în SUA au fost raportate 34 de focare de intoxicații alimentare asociate cu consumul de pepene contaminat. Acest lucru a dus la 3.602 cazuri de toxiinfecții alimentare, 322 de spitalizări și 46 de decese.

Fructele proaspete și congelate, inclusiv zmeura, murele, căpșunile și afinele, sunt, de asemenea, o sursă obișnuită de otrăvire alimentară din cauza virusurilor și bacteriilor dăunătoare, în special a virusului hepatitei A.

Spălarea în mai multe ape a fructelor înainte de a le consuma poate reduce acest risc, dar nu complet. În special în cazul murelor, zmeurei, căpșunilor, suprafața acestora nu este netedă iar acest lucru favorizează pătrunderea bacteriilor în fruct. Evitați salatele de fructe preambalate care nu sunt depozitate la frigider. Spălați întotdeauna fructele înainte de a le consuma și mâncați imediat fructe proaspăt tăiate sau păstrați-le la frigider.

Germeni / vlăstari

Germenii de ridichi, grâu, broccoli, floarea-soarelui, fasole, varză sunt considerate a avea un risc ridicat de a provoca intoxicații alimentare. Acest lucru se datorează în principal prezenței bacteriilor, inclusiv Salmonella, E. coli și Listeria. Semințele necesită condiții calde, umede și bogate în nutrienți pentru ca mugurii să crească. Aceste condiții sunt ideale pentru creșterea rapidă a bacteriilor.

FDA recomandă ca femeile însărcinate să evite consumul de orice tip de germeni, deoarece sunt deosebit de vulnerabile la efectele bacteriilor dăunătoare din aceste alimente.

Orez

Orezul este un aliment de bază pentru mai mult de jumătate din populația lumii. Cu toate acestea, este un aliment cu risc ridicat atunci când vine vorba de intoxicații alimentare.

Orezul nefiert poate fi contaminat cu spori de Bacillus cereus, o bacterie care produce toxine ce provoacă intoxicații alimentare. Acești spori pot trăi în condiții uscate. De exemplu, pot supraviețui într-un pachet de orez nefiert în cămară. De asemenea, pot supraviețui procesului de gătit. Dacă orezul gătit este lăsat la temperatura camerei, acești spori prosperă și se înmulțesc în mediul cald și umed. Cu cât orezul este mai mult timp lăsat la temperatura camerei, cu atât este mai probabil să nu fie sigur să îl mănânci.

Pentru a reduce riscul, consumați orezul imediat ce a fost gătit și puneți la frigider resturile cât mai repede posibil după gătit.

Lapte nepasteurizat

Pasteurizarea este un proces la care sunt supuse multe dintre alimente pe care le consumăm în prezent, pentru a le face sigure pentru consum: lapte, iaurt, bere, suc de mere etc. Pasteurizarea ucide bacteriile și paraziții dăunători, cum ar fi Brucella, Campylobacter, Cryptosporidium, E. coli, Listeria și Salmonella.

Între 1993 și 2006, au existat mai mult de 1.500 de cazuri de intoxicații alimentare, 202 spitalizări și două decese în SUA ca urmare a consumului de lapte sau lactate nepasteurizate.

Riscul de toxiinfecție alimentară este de 150 de ori mai mare în cazul consumului de alimente nepasteurizate. Pentru a reduce riscul de intoxicație alimentară, cumpărați numai produse pasteurizate, păstrați produsele la frigider (5° Celsius) și aruncați lactatele care au depășit termenul de valabilitate.

Ouă

Ouăle sunt incredibil de hrănitoare și versatile, dar pot fi, de asemenea, o sursă de toxiinfecție alimentară, atunci când sunt consumate crude sau incorect gătite.

Ouăle pot fi contaminate cu Salmonella, bacterii care pot pătrunde prin coaja oului.

În anii 1970 și 1980, ouăle contaminate au fost o sursă majoră de toxiinfecție alimentară cu Salmonella în SUA. În fiecare an, ouăle contaminate cu Salmonella cauzează aproximativ 79.000 de cazuri de intoxicații alimentare și 30 de decese, potrivit FDA. Pentru a reduce riscul, nu consumați ouă cu coaja crăpată sau murdară și preparați ouăle la temperaturi înalte (fierte, prăjite, la cuptor).

Măsuri pentru prevenirea toxiinfecției alimentare

Iată câteva sfaturi simple pentru a reduce la minimum riscul de intoxicație alimentară:

  • Practicați o igienă bună: spălați-vă mâinile cu săpun și apă fierbinte înainte de a pregăti mâncarea. Spălați-vă întotdeauna mâinile imediat după ce ați atins carne crudă și carne de pasăre.
  • Evitați spălarea cărnii crude și a păsărilor de curte: acest lucru nu ucide bacteriile, doar le răspândește în alte alimente, ustensile de gătit și suprafețe de bucătărie.
  • Evitați contaminarea încrucișată: utilizați tăietoare și cuțite separate, în special pentru carne crudă și păsări de curte.
  • Nu ignorați termenul de valabilitate: din motive de sănătate și siguranță, alimentele nu trebuie consumate după acest termen. Verificați în mod regulat data de expirare a alimentelor și aruncați-le odată ce aceasta a fost depășită, chiar dacă mâncarea arată și miroase bine.
  • Gătiți bine carnea: asigurați-vă că bucățile de carne sunt pătrunse uniform.
  • Spălați produsele proaspete: spălați legumele cu frunze, legumele și fructele înainte de a le consuma, chiar dacă acestea sunt preambalate.
  • Păstrați alimentele la o temperatură sigură, sub 5 grade Celsius. Nu lăsați resturile la temperatura camerei.

Distribuie articolul:
Cuvinte cheie: