În ultimii ani, cercetările în domeniul nutriției materne au adus noi perspective asupra modului în care alimentația în timpul sarcinii poate influența nu doar sănătatea mamei, ci și dezvoltarea pe termen lung a copilului. Specialiștii în obstetrică, nutriție și medicină fetală subliniază importanța unei alimentații echilibrate, adaptate nevoilor din fiecare trimestru, dar și particularităților genetice și metabolice ale fiecărei femei.

O recomandare esențială susținută de multiple studii recente este diversificarea surselor de proteine. Femeile însărcinate au nevoie de o cantitate ușor crescută de proteine, iar combinația dintre surse animale (pește, carne slabă, ouă) și vegetale (linte, năut, quinoa) poate susține o creștere fetală sănătoasă. Studiul publicat în American Journal of Clinical Nutrition în 2022 a arătat că femeile care au consumat peste 75 de grame de proteine pe zi, distribuite echilibrat pe parcursul zilei, au avut o incidență mai scăzută a restricției de creștere intrauterină.

În ceea ce privește carbohidrații, accentul nu mai cade pe evitarea lor, ci pe alegerea tipurilor potrivite. Carbohidrații complecși, bogați în fibre și cu indice glicemic scăzut (cum sunt ovăzul, leguminoasele și cerealele integrale) contribuie la menținerea unui nivel stabil al glicemiei și reduc riscul apariției diabetului gestațional. Potrivit Journal of Maternal-Fetal & Neonatal Medicine, adoptarea unei diete cu carbohidrați cu absorbție lentă în primul trimestru a fost asociată cu o scădere de peste 30% a riscului de hiperglicemie gestațională.

Grăsimile joacă un rol-cheie, mai ales în dezvoltarea sistemului nervos al fătului. Acizii grași omega-3, în special DHA (acid docosahexaenoic), sunt esențiali în formarea creierului și a retinei copilului. Academia Americană de Pediatrie recomandă un aport zilnic de cel puțin 200 mg de DHA, iar sursele cele mai eficiente sunt peștele gras (somon, sardine), uleiul de alge și semințele de in. Într-o meta-analiză publicată în The Lancet, suplimentarea cu omega-3 a fost corelată cu o reducere semnificativă a riscului de naștere prematură.

Fierul rămâne un nutrient esențial în timpul sarcinii, având în vedere volumul de sânge în creștere și nevoia de a susține dezvoltarea placentei și a fătului. Carența de fier este legată de o rată mai mare de greutate mică la naștere și de tulburări cognitive la copil. Organizația Mondială a Sănătății recomandă suplimentarea cu fier, în special în regiunile cu prevalență mare a anemiei, dar în același timp încurajează consumul de alimente bogate în fier biodisponibil, cum ar fi carnea roșie slabă, ficatul și legumele cu frunze verzi, combinate cu surse de vitamina C pentru absorbție optimă.

Folatul (vitamina B9) este deja bine cunoscut pentru rolul său în prevenirea defectelor de tub neural, însă cercetări recente au extins această importanță și spre alte domenii, inclusiv dezvoltarea cognitivă a copilului. Se recomandă începerea suplimentării cu acid folic (400–800 mcg pe zi) cu cel puțin o lună înainte de concepție și continuarea în primul trimestru. Conform unui studiu al British Medical Journal, femeile care au continuat consumul de folat și după primul trimestru au avut copii cu scoruri cognitive ușor mai ridicate la vârsta de 3 ani.

Un alt aspect tot mai discutat în literatura de specialitate este microbiomul intestinal al mamei și influența sa asupra sănătății nou-născutului. Consumul de alimente fermentate (iaurt, kefir, varză murată) și fibre prebiotice (banane verzi, sparanghel, ovăz) ajută la menținerea unui echilibru bacterian benefic. Acest echilibru poate reduce inflamația maternă și are efecte pozitive asupra sistemului imunitar al copilului, potrivit unui raport publicat de Nature Reviews Immunology.

Hidratarea este un alt element esențial. Chiar dacă nevoia de lichide variază în funcție de greutatea corporală și nivelul de activitate, majoritatea ghidurilor internaționale recomandă un aport de cel puțin 2,3 litri de lichide pe zi în sarcină. Apa, infuziile de plante (mușețel, ghimbir), supele și fructele cu conținut mare de apă contribuie la o hidratare eficientă și previn apariția constipației și a infecțiilor urinare.

Alimentația în timpul sarcinii nu se rezumă la a „mânca pentru doi”, ci mai degrabă la a mânca inteligent și conștient. O dietă adaptată și susținută de dovezi științifice poate avea efecte pozitive nu doar asupra sarcinii, ci și asupra sănătății copilului pe termen lung. Consultarea regulată cu un medic sau nutriționist specializat în sarcină rămâne esențială pentru luarea celor mai bune decizii alimentare.

Distribuie articolul: