O realitate sumbră iese la iveală în urma celor mai recente date colectate în instituțiile de învățământ din țară. Potrivit studiilor realizate în 2025, hărțuirea sexuală a devenit un fenomen de o amploare îngrijorătoare în rândul adolescenților, jumătate dintre elevii moldoveni confruntându-se cu cel puțin o formă de abuz sau intimidare cu tentă sexuală.

Cifrele vulnerabilității: 97% dintre elevi sunt zilnic expuși online

Datele extrase din studiul „Siguranța copiilor în mediul digital”, realizat de Centrul Internațional „La Strada”, și din „Barometrul situației din învățământul gimnazial și liceal”, conturează un peisaj digital periculos:

  • 57% dintre elevi au raportat experiențe neplăcute în mediul online în ultimele trei luni.

  • 1 din 2 elevi a fost victimă unei forme de hărțuire sexuală.

  • 12% dintre adolescenți au primit mesaje sau imagini explicite, fără consimțământul lor.

Deși majoritatea tinerilor declară că sunt conștienți de riscuri, comportamentul lor digital indică o vulnerabilitate crescută: mulți acceptă cereri de prietenie de la necunoscuți și dezvoltă relații exclusiv virtuale, facilitând astfel acțiunile prădătorilor sau ale agresorilor din cercul de cunoscuți.

De la „glumă” la abuz: Cum se manifestă hărțuirea

Hărțuirea sexuală online nu este întotdeauna evidentă de la bun început. Experții avertizează că granița dintre o glumă și abuz este deseori încălcată prin:

  • Comentarii sau mesaje persistente cu tentă sexuală.

  • Transmiterea de conținut vizual (foto/video) obscen fără acord.

  • Presiuni constante pentru obținerea de imagini intime.

„Uneori, totul începe ca o glumă, dar în lipsa consimțământului, vorbim despre abuz. Mai mult, agresorul nu este întotdeauna un străin; deseori este un coleg, un prieten sau cineva din anturaj”, subliniază psihologii serviciului 12plus.md.

Ghid de protecție: Ce pași trebuie să urmeze adolescenții

Pentru a limita impactul acestor situații, specialiștii recomandă un protocol de reacție imediată:

  1. Ignorarea provocărilor: nu intrați în dialog cu agresorul.

  2. Colectarea probelor: realizarea unor capturi de ecran (screenshot) este vitală pentru o eventuală anchetă.

  3. Blocarea și raportarea: utilizarea funcțiilor de securitate ale platformelor sociale.

  4. Comunicarea: Discuția cu un adult de încredere sau apelarea la platforme specializate.

Unde poți cere ajutor?

Dacă te simți inconfortabil sau ești victima unei presiuni online, nu ești singur. Există resurse gratuite, anonime și sigure:

  • www.12plus.md – Chat anonim cu psihologi specializați.

  • www.siguronline.md – Portal dedicat siguranței pe internet.

Mesajul autorităților și al psihologilor este clar: respectarea limitelor personale și consimțământul sunt pilonii unui internet sigur. Dacă o interacțiune îți provoacă teamă sau rușine, aceasta nu este o glumă, ci un semnal de alarmă care necesită acțiune imediată.

Distribuie articolul: