Inteligența Artificială este folosită tot mai frecvent de elevii din Republica Moldova, inclusiv pentru rezolvarea temelor, obținerea de explicații sau discutarea unor probleme personale.

Specialiștii atrag însă atenția asupra riscurilor utilizării excesive a acestor instrumente. În cazul în care AI ajunge să înlocuiască efortul intelectual al elevului, în loc să fie folosit ca instrument de sprijin, pot fi afectate dezvoltarea gândirii critice și formarea competențelor de bază.

Potrivit datelor prezentate, 88% dintre elevii din Republica Moldova utilizează instrumente de Inteligență Artificială. Un sfert dintre aceștia apelează la ele pentru realizarea temelor, iar unul din cinci discută cu un chatbot inclusiv despre probleme personale, transmitemoldova1.md.

Dinu Țurcanu, prorector pentru transformare digitală și dezvoltare la Universitatea Tehnică a Moldovei (UTM), susține că Inteligența Artificială nu trebuie interzisă, ci utilizată astfel încât să ajute elevii să înțeleagă informația, fără să le înlocuiască propriul proces de gândire.

„Din fericire, eu și acum promovez aceste instrumente de Inteligență Artificială, dar o spun cu sinceritate: trebuie să ne folosim propriul intelect și nicidecum să lăsăm să se piardă gândirea critică”, a declarat Țurcanu în cadrul unei emisiuni.

Astfel, un chatbot poate fi folosit pentru explicarea unui proces, înțelegerea unei probleme de matematică sau obținerea unor exemple suplimentare. Riscul apare atunci când elevul îi cere Inteligenței Artificiale să rezolve integral o temă, iar apoi copiază răspunsul fără să înțeleagă raționamentul.

Potrivit lui Țurcanu, folosirea repetată a AI în acest mod poate împiedica formarea unor competențe esențiale.

„Nu o să dezvolte elevul absolut deloc – nici intelectual, nu o să-l formeze nici ca absolvent și nici ca specialist în orice domeniu, deci el nu mai are competențe”, a subliniat prorectorul UTM.

Același risc apare și în cazul lecturii. În loc să citească o carte și să realizeze singur un rezumat, elevul poate solicita unui chatbot o sinteză, lista personajelor sau chiar răspunsurile pentru temă. În asemenea situații, instrumentul conceput să sprijine procesul educațional riscă să devină un substitut al acestuia.

Țurcanu avertizează că dependența de asemenea instrumente ar putea ajunge să afecteze inclusiv capacitatea tinerilor de a rezolva independent sarcini elementare.

„Dacă nu ne vom dezvolta intelectul, în cinci ani vom deveni roboții acestor instrumente. Mai simplu spus, dacă ne deconectează cineva butonul acesta, n-o să mai știm cât e 2 plus 3”, a declarat acesta.

Pe lângă efectele asupra procesului de învățare, utilizarea instrumentelor AI presupune și riscuri privind protecția datelor. Specialiștii recomandă precauție în cazul informațiilor sensibile, precum fotografiile actelor de identitate, IDNP-ul, parolele, datele cardurilor bancare, informațiile medicale, documentele confidențiale sau imaginile private.

Riscul este cu atât mai important în cazul minorilor, care pot încărca într-un chatbot inclusiv informații care aparțin părinților, colegilor sau altor persoane.

Țurcanu atrage atenția că există și cazuri în care utilizatorii încarcă fotografii ale altor persoane și încearcă să obțină informații despre acestea.

„Ei iau o serie de informații care nu le aparțin, introduc aceste date și încearcă, spre exemplu, pe baza unei poze, să ceară instrumentului AI să identifice persoana. Sigur că nu o să le ofere un răspuns, dar urcă fotografii personale”, a explicat prorectorul UTM.

O atenție sporită este necesară și atunci când un instrument AI este conectat la e-mail, calendar sau alte servicii. În funcție de permisiunile acordate, acesta poate avea acces la mai multe informații din conturile utilizatorului.

Distribuie articolul:
Cuvinte cheie: