Pe Ludmila Adamciuc o cunoașteți probabil din filmulețele cu și despre fetița ei, despre prejudecățile și scheletele pe care le are în cap societatea noastră, vizavi de copiii cu sindrom Down. Astăzi Ludmila a decis să ne împărtășească motivul ei de fericire, să ne spună adevărul Gol-goluț și să răspundă, în acelați timp, tuturor celor care îi reproșează de ce este fericită și zâmbitoare, având un copil cu un asemenea „diagnostic”. 

„Eu sunt mamă.

Sun fericită alături de fetița mea.

Uneori obosesc. Știți de ce?

Așa a vrut soarta: ca eu să cresc un copil mai deosebit. Nu-mi place să-i zic „cu dezabilitate” căci copii cu un cromozom în plus au o ablitate de iubire și bun simț mai mare decât noi, cei cu număr normal și absolut teferi.

Vezi și: „De ce nu vorbesc cu mamele de la terenul de joacă?” Destăinuirea unei mame care crește un copil cu Sindrom Down

Ludmila Adamciuc și micuța Beatrice

Când am primit întrebări și reproș:

Da ce așa ești fericită? Ai copil bolnav și așa bucuroasă povestești despre asta? Faci atâtea fotografii și comentezi atât? Mai bine ți-ai plânge în pumn de jăli.

Eu știu că niciodata nu-i împaci pe toți și nici nu a fost vreodată acesta scopul meu sau credința în viață, dar:

  • Voi chiar credeti că eu trăiesc într-o lume roz? Că mi-am pus ochelarii o dată măritată și de atunci nu-i mai scot?
  • Chiar credeți că nu am și eu fricile mele?
  • Mă gândesc și eu cum va fi atunci când Beatrice va cește?
  • Cum o voi integra la școală sau la grădiniță?
  • Cum va interacționa cu ea ceilalți copii sau (mai bine spus) părinții lor?
  • Cum va evolua starea ei de sanătate?
  • Își va face prieteni?
  • Ne vom descurca noi? Ca părinți? să o facem fericită (fericiți să fim și noi) aici, acasă, printre oamenii noștri <3

Iar multitudinea de întrebări pline de jale și compasiune: cum e să ai un copil cu Sindrom?

  • Da cum credeți?

Evident că e o catastrofă! N-ați observat până acum?

Atunci când te înconjoară atâtea mame care îți zic : Eii așa și eu  când eram mai tânără și aveam energie, vedeam partea plină a păharului.

Chiar oare trec puterile și voința o dată cu anii?

Ludmila Adamciuc și micuța Beatrice

Prietenameamicuță – sunt fericită că ești fetița mea

Iar lecțiile tale de viață sunt inestimabile <3”, scrie Ludmila.

PS: Aceste imagini nu pot fi reproduse decât cu acordul personal al Ludmilei Adamciuc

Distribuie articolul:
Cuvinte cheie: