Ministerul Apărării a elaborat un proiect de lege care stabilește măsurile ce ar putea fi aplicate în Republica Moldova în cazul instituirii stării de asediu sau a stării de război. Printre acestea se numără restricționarea temporară a circulației persoanelor și a transportului, controlul traversării frontierei, raționalizarea consumului de alimente, medicamente și energie, dar și noi obligații pentru rezerviști.

Potrivit documentului, rezerviștii nu vor putea părăsi localitatea de domiciliu pentru mai mult de 12 ore fără permisiunea scrisă a comandantului organului administrativ-militar teritorial. Totodată, cetățenii Republicii Moldova aflați peste hotare, care vor primi ordine de chemare sau vor fi informați despre obligația de prezentare, vor trebui să revină în țară și să se prezinte la locul și în termenul indicate de autorități.

Proiectul prevede că starea de asediu ar putea fi instituită pentru cel mult 30 de zile, cu posibilitatea prelungirii, în timp ce starea de război ar putea fi declarată pentru o perioadă nedeterminată.

Cele două regimuri speciale ar urma să fie aprobate de Parlament, la propunerea președintelui Republicii Moldova. Legislativul va trebui să examineze propunerea în cel mult 24 de ore. În cazul unei agresiuni armate, șefa statului ar putea declara starea de război prin decret, cu informarea imediată a Parlamentului.

În perioada stării de asediu sau a stării de război, autoritățile ar putea dispune mai multe măsuri restrictive, printre care:

  • limitarea temporară a circulației persoanelor, bunurilor și mijloacelor de transport;

  • controlul traversării frontierei de stat;

  • evacuarea și adăpostirea populației;

  • instituirea carantinei și a măsurilor sanitaro-antiepidemice;

  • aplicarea unor regimuri speciale de activitate pentru instituții și agenți economici;

  • rechiziționarea bunurilor și prestarea unor servicii în interes public;

  • raționalizarea consumului de alimente, medicamente, energie și alte produse de strictă necesitate.

Proiectul stabilește și obligații speciale pentru persoanele supuse mobilizării. Cei care vor primi ordine de chemare vor trebui să le execute și să îndeplinească sarcinile pentru care au fost solicitați. Aceleași prevederi se vor aplica și persoanelor cărora li se va cere să predea bunuri rechiziționabile.

Moldovenii aflați peste hotare nu vor fi exceptați de la obligațiile de mobilizare. Cei care vor primi un ordin de chemare sau vor fi informați că trebuie să se prezinte vor avea obligația să contacteze de urgență misiunile diplomatice ori consulare ale Republicii Moldova și să întreprindă demersurile necesare pentru a reveni în țară.

Cetățenii vor trebui, de asemenea, să respecte măsurile de protecție civilă, inclusiv dispozițiile privind adăpostirea, evacuarea, limitarea deplasărilor și utilizarea mijloacelor de protecție individuală. La solicitarea autorităților, aceștia vor putea participa voluntar la acțiuni de lichidare a consecințelor atacurilor, incendiilor și altor situații generate de regimurile speciale și vor trebui să acorde sprijin instituțiilor responsabile.

Documentul stabilește reguli și pentru procesele electorale. Pe durata stării de asediu sau a stării de război, alegerile și referendumurile nu vor fi organizate, cu excepțiile prevăzute de Constituție sau de legea organică. Procedurile electorale deja începute vor fi suspendate, iar termenele vor fi reluate după încetarea regimurilor speciale.

Totodată, Parlamentul nu va putea fi dizolvat în această perioadă. Autoritățile publice, instanțele judecătorești și procuratura își vor continua activitatea, iar constituirea instanțelor extraordinare va fi interzisă.

Proiectul mai prevede că restrângerea unor drepturi și libertăți va putea avea loc doar în condițiile legii, dacă măsurile sunt necesare și proporționale cu situația. Acestea vor trebui limitate în timp și spațiu, iar actele prin care sunt dispuse vor indica temeiul legal, scopul, durata și autoritatea responsabilă.

Documentul se află în etapa consultărilor publice. Dacă va fi aprobat de Guvern, votat de Parlament și promulgat de președinta Maia Sandu, legea ar urma să intre în vigoare la 1 ianuarie 2027.

Distribuie articolul:
Cuvinte cheie: