Muncitorii străini care vin să lucreze în Republica Moldova ar putea beneficia de noi drepturi și garanții privind condițiile de trai și accesul la servicii medicale. Autoritățile pregătesc modificări legislative prin care ar urma să fie stabilite standarde minime pentru cazare, dar și sancțiuni pentru angajatorii care nu respectă noile reguli.

Inițiativa vine după cazul din această vară, când peste 100 de muncitori din Bangladesh și Nepal au fost descoperiți locuind în vagoane vechi, în condiții precare, la Băcioi, în municipiul Chișinău. Subiectul a fost discutat din nou pe 22 septembrie în cadrul unor audieri organizate de Comisia parlamentară pentru protecție socială, sănătate și familie, la care au participat reprezentanți ai autorităților, angajatorilor și companiilor de recrutare, transmite  europalibera.org.

În urma cazului de la Băcioi, autoritățile au constatat mai multe lacune în legislație. Atunci au fost întocmite 101 procese-verbale pentru că muncitorii străini nu au informat autoritățile despre schimbarea adreselor de reședință.

Legislația actuală permite sancționarea străinilor pentru încălcarea regimului de ședere, însă nu stabilește suficiente responsabilități pentru angajatorii care îi mută la alte adrese sau oferă informații incorecte despre locurile de cazare.

Autoritățile propun ca angajatorii să poată fi amendați dacă declară adrese false atunci când sunt obținute vizele sau permisele de ședere ori dacă schimbă locul de trai al muncitorilor fără să informeze instituțiile responsabile.

Ar urma să fie stabilite și standarde minime pentru spațiile în care sunt cazați muncitorii. Acestea ar putea include un număr maxim de persoane raportat la suprafața locuinței, precum și acces obligatoriu la apă potabilă, încălzire, baie, canalizare și ventilație.

În cazul în care o companie va caza în același spațiu mai mult de cinci muncitori străini, aceasta ar urma să obțină și un aviz sanitar.

O altă modificare propusă vizează accesul la servicii medicale. Muncitorii străini ar urma să fie înregistrați obligatoriu la medicul de familie din localitatea în care locuiesc.

Inspectoratul de Stat al Muncii ar putea primi, la rândul său, dreptul de a verifica nu doar locurile de muncă, ci și spațiile de cazare puse la dispoziția angajaților străini.

Autoritățile intenționează să creeze și o bază de date comună la care să aibă acces mai multe instituții, printre care Poliția de Frontieră, Inspectoratul General pentru Migrație, autoritățile din sănătatea publică, Inspectoratul de Stat al Muncii și Agenția Servicii Publice.

Astfel, instituțiile ar urma să poată verifica mai ușor unde sunt cazați muncitorii străini și în ce condiții locuiesc.

Totodată, agențiile și intermediarii care recrutează muncitori din alte țări ar urma să fie licențiați sau înregistrați oficial, măsură prin care autoritățile vor să reducă riscul abuzurilor și al promisiunilor false făcute persoanelor recrutate.

În cadrul audierilor, reprezentanții companiilor au atras atenția asupra dificultăților întâmpinate la recrutarea și cazarea muncitorilor străini.

Petru Maleru, reprezentantul unei agenții de recrutare, a declarat că obținerea vizelor pentru muncitorii din India și Nepal este dificilă din cauza capacității reduse de procesare.

„Capacitatea de procesare este de maximum 25 de cereri pe zi”, a afirmat acesta.

Reprezentantul unei companii din construcții a vorbit, la rândul său, despre costurile ridicate pentru cazarea muncitorilor și despre dificultatea de a găsi forță de muncă pe piața locală.

„Toate locurile de cazare din cămine sunt ocupate, iar închirierea unui apartament este costisitoare. Nu este rentabil nici să construiești spații modulare, aceleași vagoane. Noi achităm 500 de dolari pentru fiecare persoană recrutată. Ei vin, lucrează o săptămână și înțelegem că nici nu au idee despre construcții, dar banii i-am cheltuit”, a declarat avocatul companiei, Victor Melnic.

Vicepreședintele Comisiei pentru protecție socială, sănătate și familie, Marina Morozova, a anunțat că până la sfârșitul anului vor mai fi organizate discuții pe acest subiect.

În baza recomandărilor formulate, ministerele responsabile urmează să elaboreze proiectele necesare pentru modificarea legislației. Schimbările ar trebui pregătite până în iunie 2027, când urmează să intre în vigoare noua lege privind admisia, șederea și supravegherea străinilor în Republica Moldova.

Datele Inspectoratului General pentru Migrație arată că numărul persoanelor care solicită drept de ședere în Republica Moldova în scop de muncă este în creștere.

Șeful IGM, Dumitru Lazăr, a declarat la audierile din Parlament că, pe parcursul anului 2025, au fost eliberate aproximativ 4.200 de permise de ședere provizorie în scop de muncă.

În 2026, până la 1 septembrie, numărul acestora ajunsese deja la aproximativ 6.300.

„Este o presiune foarte mare pentru colegii care lucrează la IGM”, a declarat Lazăr.

O mare parte dintre muncitorii veniți din state asiatice sunt angajați în construcții, agricultură, servicii de livrare și industrie, în condițiile în care Republica Moldova se confruntă cu un deficit de forță de muncă.

Potrivit unui studiu al Ministerului Economiei citat în cadrul discuțiilor, pentru reducerea decalajului de productivitate față de nivelul minim din Uniunea Europeană, economia Republicii Moldova ar avea nevoie de aproximativ 300.000 de angajați.

Distribuie articolul:
Cuvinte cheie: