Stabilirea unui echilibru corect în ceea ce privește consumul de proteine de origine animală reprezintă o provocare constantă în nutriția modernă. Medicul nutriționist Mihaela Bilic a oferit clarificări esențiale cu privire la cantitatea exactă de carne pe care organismul o poate procesa în mod optim pe parcursul unei săptămâni, fără a suprasolicita sistemele digestiv și renal.

Potrivit specialistului, pragul maxim recomandat pentru un adult este de 500 de grame de carne pe săptămână. Această cantitate asigură necesarul de fier, zinc și vitamine din complexul B, fără a expune organismul la riscurile asociate unui consum excesiv.

Formula pachetului de cărți de joc și includerea mezelurilor

Pentru a evita cântărirea riguroasă a fiecărui preparat, nutriționistul propune o metodă simplă de estimare vizuală a porțiilor. O masă corectă trebuie să conțină o bucată de carne gata preparată care să nu depășească dimensiunea și grosimea unui pachet standard de cărți de joc, ceea ce echivalează cu o greutate de aproximativ 150 de grame.

[Avertisment nutrițional important: În calculul celor 500 de grame permise pe săptămână intră obligatoriu și mezelurile sau produsele procesate (parizer, șuncă, mici, cârnați), nu doar carnea curată din fripturi. Produsele procesate conțin adesea adaosuri mari de sare și conservanți, motiv pentru care controlul cantității este dublu important.]

Prin intermediul unui calcul simplu, cele 500 de grame recomandate se traduc în aproximativ trei porții de carne distribuite pe parcursul a 7 zile.

Structura săptămânală optimă a meniului proteic

Pentru a menține un organism sănătos, Mihaela Bilic recomandă diversificarea surselor de aminoacizi. O structură alimentară echilibrată pentru o săptămână ar trebui să respecte următoarea configurație:

  • Carne (albă sau roșie, inclusiv mezeluri): 3 porții (repartizate în zile diferite, însumând maximum 500 g);

  • Pește (sursă bogată de acizi grași Omega-3): 2 porții pe săptămână;

  • Proteine de origine vegetală: 2 zile pe săptămână dedicate exclusiv leguminoaselor precum fasolea, mazărea, năutul sau lintea.

Această rotație alimentară asigură o digestie ușoară, un aport optim de fibre din surse vegetale și previne instalarea monotoniei alimentare.

Distribuie articolul: