Dificultatea la înghițire (disfagia) este un simptom pe care multe persoane tind să-l ignore inițial, punându-l pe seama stresului sau a mâncatului în grabă. Totuși, atunci când această senzație persistă și este însoțită de scădere în greutate, poate ascunde o afecțiune serioasă a esofagului numită acalazie. Dr. Ion Băncilă, medic primar gastroenterolog, explică de ce diagnosticarea corectă este vitală pentru a recăpăta plăcerea de a mânca, scrie digi24.ro.

Ce se întâmplă, de fapt, în corpul tău?

Acalazia este o tulburare motorie în care „valva” care face legătura dintre esofag și stomac (sfincterul esofagian inferior) refuză să se relaxeze. În mod normal, acest mușchi se deschide pentru a lăsa mâncarea să treacă, însă în cazul acalaziei, el rămâne contractat. Mai mult, esofagul își pierde capacitatea de a împinge alimentele în jos, transformând fiecare masă într-o provocare.

Semnele de alarmă: Mai mult decât un simplu disconfort

Simptomele acalaziei nu se limitează doar la senzația că alimentele rămân blocate. Pacienții se confruntă adesea cu un tablou clinic mult mai complex:

  • Regurgitații: Revenirea alimentelor neprelucrate în gură, imediat după masă.

  • Tuse nocturnă: Apare din cauza alimentelor care stagnează în esofag și care pot irita căile respiratorii în timpul somnului.

  • Durere toracică: O durere ascuțită în spatele sternului, care poate fi confundată uneori cu problemele cardiace.

  • Scădere în greutate: O consecință directă a faptului că pacientul evită să mănânce de teamă de blocaj.

Diagnosticul: Cum aflăm adevărul?

Deoarece simptomele pot semăna cu cele ale refluxului gastric sau ale altor boli mai grave, investigațiile amănunțite sunt obligatorii:

  1. Endoscopia digestivă este prima linie de investigație. Medicul introduce un tub subțire cu o cameră video pentru a vedea dacă există obstacole fizice sau resturi alimentare care stagnează.

  2. Manometria esofagiană este investigația de aur. Aceasta măsoară presiunea și forța mușchilor esofagieni, confirmând dacă sfincterul funcționează corect sau dacă este blocat.

Există soluții?

Vestea bună este că, odată diagnosticată, acalazia beneficiază de opțiuni de tratament extrem de eficiente. Acestea variază de la proceduri endoscopice minim invazive, până la intervenții chirurgicale care „eliberează” sfincterul tensionat, permițând pacientului să revină la o alimentație normală.

Sfatul medicului: Dacă observi că înghițirea devine tot mai dificilă, nu aștepta ca situația să se agraveze. O vizită la gastroenterolog îți poate reda nu doar sănătatea, ci și confortul de a te bucura din nou de mesele alături de cei dragi.

Ți-ar plăcea să explorăm mai detaliat în ce constau tratamentele moderne pentru acalazie și cât de rapidă este recuperarea după o astfel de procedură?

Distribuie articolul: