Escaladarea conflictului din Orientul Mijlociu a dus la volatilitate puternică pe piețele energetice globale, din cauza riscurilor asupra transportului petrolului prin Strâmtoarea Ormuz și a posibilelor perturbări ale infrastructurii petroliere regionale. Prețul petrolului a depășit temporar 119 dolari/baril, iar unele piețe au înregistrat creșteri de peste 25% într-un timp scurt.

Această creștere rapidă a cotațiilor afectează direct și Republica Moldova, care importă integral combustibilii pe care îi consumă. În paralel, spațiul public a fost inundat de speculații și mesaje manipulatoare despre cauzele crizei și capacitatea autorităților de a interveni, scrie zdg.md

R. Moldova – o piață dependentă de importuri

R. Moldova nu dispune de resurse proprii de petrol sau gaz, ceea ce face ca orice fluctuație pe piața globală să fie resimțită rapid în economie. Ministrul Energiei, Dorin Junghietu, a explicat într-un episod al podcastului ZdCe, că întreaga cantitate de combustibil consumată în țară provine din importuri. Potrivit acestuia, consumul zilnic este de aproximativ 2000–2500 de tone de motorină și 500–700 de tone de benzină, cu variații în funcție de sezon.

„Datele din ultimii ani arată și o creștere a cererii. Doar comparând anii 2024 și 2025, importurile de motorină au crescut cu aproximativ 15–18%, evoluție explicată prin creșterea numărului de automobile, dinamica economică și activitatea agricolă”, a explicat ministrul

Piața carburanților din Moldova funcționează pe două segmente: piața reglementată – care include vânzarea la pompă în benzinării – și piața angro, unde agenții economici negociază direct contracte de aprovizionare. În cazul pieței reglementate, prețul la pompă este stabilit printr-un mecanism de ajustare periodică. Ministrul spune că acest sistem a fost conceput pentru a proteja consumatorii de fluctuații bruște.

„Există o lege care include acest mecanism, anume ca fluctuațiile semnificative pe piața mondială să nu fie imediat simțite de către consumatorii noștri. Și acest mecanism a funcționat în R.Moldova. Având o piață reglementată, noi am evitat scumpirile masive care au fost observate în țările în care piața este liberalizată”, a precizat oficialul.

Totuși, în contextul volatilității actuale, perioada de calcul a fost redusă de la 14 la 7 zile, pentru a reflecta mai rapid costurile reale de import și pentru a evita situațiile în care importatorii ar prefera să oprească livrările deoarece vând în pierdere.

„Această scurtare a perioadei de plafonare de la 14 la 7 zile are ca scop evitarea penuriei de combustibil și stimularea importatorilor să aducă combustibil pe piață.”

Ministrul avertizează că o eventuală lipsă de combustibil ar avea efecte mult mai grave decât creșterea prețurilor.

Falsurile din spațiul public

Pe fundalul incertitudinii energetice, mai multe canale de Telegram și platforme online au răspândit mesaje alarmiste sau manipulatoare despre criza carburanților. Unele mesaje sugerează că România ar fi decis să interzică exportul de motorină către R. Moldova. În realitate, declarațiile citate menționau doar posibilitatea teoretică de a limita exporturile în cazul unei crize majore de aprovizionare, nu o decizie concretă. Aceeași interpretare a fost amplificată în altă postare, unde autorii speculează despre lipsa solidarității României față de R. Moldova și susțin că Bruxellesul ar impune limitări artificiale în sistemele energetice europene.

În paralel, alte narațiuni propagandistice au vizat direct autoritățile de la Chișinău, promovând ideea că acestea ar fi responsabile de criza energetică sau ar folosi situația pentru a-și extinde puterile.

O postare din 24 martie susține că declararea stării de urgență în sectorul energetic ar fi doar un instrument politic al guvernării: „PAS și este o veșnică stare de urgență. Fără stările de urgență ei deja, se pare, pur și simplu nu pot guverna”.

Mesaje similare au fost distribuite și de alte canale de Telegram, care afirmă că autoritățile ar folosi criza pentru a acoperi „propria incompetență” sau pentru a gestiona bugetul fără control parlamentar.

Aceste mesaje sunt parte dintr-un set mai larg de narațiuni promovate în spațiul online, care sugerează că autoritățile ar fi provocat criza energetică, că guvernul ar fi ignorat alternative energetice mai bune și că starea de urgență ar duce inevitabil la pene de curent și tarife mai mari.

Ce soluții propun experții

Experți în energie consultați de Ziarul de Gardă spun că marja de manevră a autorităților este limitată, în special în cazul motorinei, principalul combustibil utilizat în agricultură și transport. Eugen Muravschi, expert al comunității Watchdog, explică faptul că taxele aplicate motorinei sunt deja mult sub nivelul european, ceea ce reduce posibilitatea reducerilor fiscale.

„R. Moldova are opțiuni limitate în această criză a carburanților. Principalul combustibil e motorina și aici avem o acciză de două ori sub media europeană. Adică autoritățile nu prea au de unde tăia.”

Potrivit expertului, eventualele compensații trebuie direcționate către sectoarele cele mai afectate: „Măsurile fiscale de tip rambursarea accizei sau a TVA-ului trebuie țintite pentru grupuri cheie precum fermierii și, eventual, transportatorii. Bugetul public nu e suficient de larg pentru a micșora acciza sau TVA-ul pentru absolut toți consumatorii”.

În paralel, subliniază expertul, autoritățile au adoptat deja unele măsuri pentru a facilita aprovizionarea pieței: ajustarea mecanismului de calcul al prețurilor la pompă, permisiunea de a comercializa motorină premium în locul celei standard și deblocarea fondurilor bancare ale companiei Lukoil pentru a permite aprovizionarea rețelei de stații.

În multe state, explică Muravschi, guvernele încearcă nu doar să crească oferta de combustibili, ci și să reducă cererea. Printre măsurile aplicate în alte țări se numără încurajarea muncii de acasă, promovarea transportului public sau limitarea cantității de combustibil care poate fi cumpărată. În unele cazuri au fost introduse reguli precum alimentarea în zile pare și impare sau restricții de circulație pentru a reduce consumul.

„În R. Moldova, nu cred că suntem încă în situația de a introduce măsuri prea restrictive. La această etapă, cred că sunt suficiente măsuri pozitive precum a promova lucrul de acasă și transportul public pentru a reduce consumul”, este de părere Muravschi.

Expertul subliniază că transportul public poate reduce semnificativ consumul total de combustibil: „Un microbuz cu 15–20 de oameni consumă mai puțin decât 10 mașini cu câte doi oameni”. Pe termen mediu și lung, soluțiile țin de crearea stocurilor strategice de combustibil și de promovarea vehiculelor electrice, mai spune expertul.

Expertul în energetică, Sergiu Tofilat, consideră că unele dintre soluțiile aplicate în statele europene pentru temperarea creșterii prețurilor la carburanți ar putea fi adaptate și în Republica Moldova.

Potrivit acestuia, una dintre măsurile care ar putea fi analizate este modelul aplicat în Germania, unde autoritățile au limitat frecvența cu care operatorii pot majora prețurile. „Dintre soluțiile aplicate în Europa, care s-ar preta la noi, pot enumera decizia germanilor prin care operatorii pot să majoreze o singură dată în zi prețul la carburanți”, a explicat expertul. În schimb, reducerea prețurilor nu este limitată: „În jos pot să dea prețul de câte ori vor, dar de majorat, o singură dată în zi”.

O altă măsură menționată de Tofilat este mecanismul implementat în Ucraina, care prevede compensarea parțială a cheltuielilor pentru carburanți. „O altă soluție am văzut-o la ucraineni, prin care li se restituie până la 10% din factura la carburanți, dar nu mai mult de 1000 de hrivne pe lună de persoană”, a spus expertul. El explică faptul că această compensare este posibilă deoarece majorarea prețurilor aduce și venituri mai mari la buget din TVA, iar o parte dintre aceste încasări pot fi returnate consumatorilor.

În același timp, expertul respinge ideea eliminării accizelor la carburanți, o propunere vehiculată frecvent în spațiul public. „În rest, anularea accizelor mi se pare inoportună. Noi o să rămânem în general fără drumuri”, a avertizat Tofilat. Potrivit lui, accizele reprezintă o sursă esențială pentru infrastructura rutieră, iar nivelul lor este deja mai mic decât în Uniunea Europeană. „La noi și așa accizele sunt mult mai mici față de Uniunea Europeană, noi încă trebuie să le mărim”, a conchis expertul.

Cum au reacționat guvernele din Europa

În fața creșterii rapide a prețurilor la carburanți și a presiunilor sociale, guvernele din Europa, Asia și alte regiuni au început să adopte măsuri anticriză, de la reduceri de taxe și plafonări de preț până la subvenții directe și eliberarea rezervelor strategice.

În Europa, răspunsul guvernelor a fost fragmentat, fiecare stat aplicând combinații diferite de instrumente fiscale și de reglementare. Norvegia a aprobat o reducere temporară a taxelor pentru benzină și motorină, precum și a taxei pe CO₂. Măsura este valabilă între aprilie și septembrie și ar putea costa statul aproximativ 3,3 miliarde de coroane norvegiene (circa 342 milioane de dolari).

În alte state europene, măsurile au inclus: introducerea unor plafoane pentru prețul carburanților în Ungaria și Croația; limitarea marjelor de profit pentru combustibili și alte bunuri esențiale în Grecia; reducerea marjelor la pompă prin compania petrolieră de stat Orlen și promoții pentru scăderea temporară a prețurilor în Polonia; restricții asupra frecvenței modificării prețurilor la stațiile de alimentare pentru a limita speculațiile în Austria și în Germania; analizarea unui mecanism flexibil de ajustare a accizelor în funcție de veniturile din TVA generate de prețurile ridicate la energie în Italia.

La nivelul Uniunii Europene, oficialii discută despre reduceri temporare de taxe la electricitate, scăderea tarifelor de rețea și sprijin direct pentru gospodăriile vulnerabile, pentru a evita intervențiile masive pe piață. Franța a ales o abordare diferită: guvernul a evitat reducerile de taxe, argumentând că acestea ar putea alimenta inflația. În schimb, autoritățile au optat pentru eliberarea unor rezerve strategice de petrol și pentru sprijin financiar direcționat către sectoare precum transportul și agricultura.

Guvernele statelor din Asia și Oceania au aprobat subvenții directe și intervenții bugetare

Statele din Asia, puternic dependente de importurile de energie din Orientul Mijlociu, au adoptat rapid măsuri fiscale pentru a limita impactul social al scumpirilor. Japonia a alocat aproximativ 800 de miliarde de yeni (circa 5 miliarde de dolari) pentru a subvenționa prețul benzinei și a menține costurile la pompă sub control. Coreea de Sud a extins reducerile de taxe la combustibili și a pregătit un buget suplimentar de circa 25 de trilioane de woni pentru a sprijini economia și gospodăriile. Noua Zeelandă a introdus ajutoare directe pentru gospodăriile cu venituri mici, oferind aproximativ 50 de dolari neozeelandezi pe săptămână, și a pregătit un plan de urgență pentru aprovizionarea cu combustibili. În Indonezia, guvernul a decis creșterea alocărilor bugetare pentru subvențiile la combustibil, pentru a preveni creșterea costului transportului și a bunurilor de bază.

Unele state au mers mai departe, declarând situații speciale pentru a proteja aprovizionarea cu energie. Filipine a declarat stare de urgență energetică pentru un an, ceea ce permite guvernului să achiziționeze rapid petrol și să asigure continuitatea aprovizionării cu combustibili și alte bunuri esențiale. Autoritățile au anunțat că țara are rezerve de combustibil pentru aproximativ 45 de zile și încearcă să procure cel puțin un milion de barili suplimentari pentru a stabiliza piața.

Acest material a fost produs cu suportul financiar al Uniunii Europene. Conținutul acestuia reprezintă responsabilitatea exclusivă a proiectului „Consolidarea rezilienței de sus în jos și de jos în sus în Republica Moldova”, cofinanțat de Uniunea Europeană. Conținutul materialului aparține autorilor și nu reflectă în mod neapărat viziunea Uniunii Europene.

Distribuie articolul:
Cuvinte cheie: