Stima de sine nu depinde doar de realizările vizibile sau de recunoașterea celor din jur, ci și de obiceiurile mentale și comportamentale pe care le avem zilnic. Studiile în psihologie și neuroștiință arată că anumite rutine aparent inofensive pot afecta în mod semnificativ modul în care ne percepem pe noi înșine.

Un obicei frecvent este autocritica constantă. Persoanele care se judecă aspru pentru greșeli sau lipsuri își diminuează încrederea și capacitatea de a-și recunoaște calitățile. Cercetările publicate în Personality and Social Psychology Bulletin arată că autocritica excesivă este corelată cu niveluri mai scăzute de satisfacție personală și cu anxietate crescută.

Compararea permanentă cu ceilalți este o altă capcană. Studiile indică faptul că focusul pe realizările altora, în special prin rețelele sociale, poate genera sentimente de inferioritate și frustrare. Persoanele care se compară frecvent cu ceilalți au un risc mai mare de scădere a stimei de sine și de nemulțumire față de propria viață.

Negarea propriilor nevoi este un obicei ascuns care afectează imaginea de sine. Persoanele care pun mereu pe primul loc cerințele altora sau ignoră timpul necesar pentru odihnă și relaxare își subminează propria valoare. Studiile arată că auto-neglijarea și lipsa grijei pentru propriile limite contribuie la oboseală emoțională și la scăderea încrederii în sine.

Un alt factor este acceptarea pasivă a feedback-ului negativ fără filtrare. Criticile constante, chiar și constructive, pot deveni dăunătoare dacă nu sunt puse în context. Cercetările indică faptul că persoanele care nu învață să gestioneze feedback-ul negativ percep acesta ca pe o confirmare a lipsei lor de valoare, ceea ce afectează stima de sine.

Obiceiul de a amâna deciziile și acțiunile importante afectează, de asemenea, percepția de competență personală. Procrastinarea generează vinovăție și anxietate, iar studiile publicate în Journal of Behavioral Medicine arată că aceasta scade sentimentul de eficacitate și de control asupra propriei vieți.

Chiar și obiceiurile subtile, cum ar fi autodeprecierea în conversații, pot avea efecte pe termen lung asupra stimei de sine. Persoanele care își minimalizează realizările în fața altora își întăresc convingerea că nu merită apreciere sau succes, ceea ce devine un tipar greu de schimbat fără conștientizare și exercițiu.

Conștientizarea acestor obiceiuri și înlocuirea lor cu practici care susțin autoaprecierea și respectul de sine poate crește semnificativ încrederea și bunăstarea emoțională, chiar în viața de zi cu zi.

Distribuie articolul: