Magneziul este unul dintre mineralele esențiale pentru echilibrul nervos și muscular, însă este adesea neglijat în alimentația modernă. Deși corpul are nevoie de el în cantități mici, deficitul poate avea efecte disproporționat de mari asupra stării de bine. Potrivit National Institutes of Health (NIH), aproximativ 50% dintre adulți nu ating doza zilnică recomandată de magneziu, iar femeile sunt cele mai afectate.

Rolul magneziului în organism
Magneziul este implicat în peste 300 de reacții enzimatice, fiind esențial pentru funcționarea corectă a creierului, reglarea glicemiei, relaxarea musculară și producerea de energie. În sistemul nervos, magneziul acționează ca o „frână naturală” pentru excitabilitatea neuronală, contribuind la calmarea minții și reducerea anxietății.

Un studiu publicat în Nutrients Journal a arătat că nivelurile scăzute de magneziu sunt asociate cu tulburări de somn, anxietate și simptome depresive. Lipsa acestui mineral afectează și secreția de melatonină – hormonul care reglează ciclul somn-veghe.

Semnele unui deficit de magneziu
Carența de magneziu se instalează lent și poate trece neobservată până când apar simptomele evidente. Printre cele mai frecvente se numără:

  • Insomnie sau treziri frecvente pe timpul nopții;

  • Anxietate, iritabilitate sau nervozitate accentuată;

  • Tremurături musculare, crampe și spasme;

  • Bătăi neregulate ale inimii (palpitații);

  • Oboseală persistentă și scăderea capacității de concentrare;

  • Dureri de cap și migrene recurente.

Într-un studiu clinic publicat în Journal of Research in Medical Sciences, suplimentarea cu magneziu timp de 8 săptămâni a îmbunătățit semnificativ calitatea somnului la persoanele cu insomnie moderată.

Cauze și factori de risc
Deficitul de magneziu poate apărea din cauza unei alimentații sărace în alimente integrale, a stresului cronic sau a consumului excesiv de cafeină și alcool, care favorizează eliminarea acestui mineral prin urină. Persoanele cu afecțiuni digestive (precum boala Crohn sau colita ulcerativă), femeile însărcinate și vârstnicii sunt, de asemenea, la risc crescut.

Surse alimentare de magneziu
Pentru a menține un nivel optim, se recomandă un aport zilnic de 310–320 mg pentru femei și 400–420 mg pentru bărbați. Sursele naturale includ:

  • semințele de dovleac, migdalele și nucile;

  • fulgii de ovăz și orezul brun;

  • legumele verzi (în special spanacul și kale);

  • ciocolata neagră cu minimum 70% cacao;

  • avocado și bananele.

Apa minerală naturală bogată în magneziu poate fi, de asemenea, o sursă eficientă pentru completarea aportului zilnic.

Legătura dintre stres și deficitul de magneziu
Stresul cronic este unul dintre principalii factori care epuizează rezervele de magneziu din organism. În același timp, lipsa magneziului amplifică răspunsul la stres – formând un cerc vicios. Cercetătorii de la University of Geneva au demonstrat că un nivel scăzut de magneziu crește activitatea axei hipotalamus-hipofiză-suprarenală, responsabilă de eliberarea cortizolului (hormonul stresului).

Suplimentarea și precauțiile
În cazurile confirmate de deficit, medicul poate recomanda suplimente de magneziu sub formă de citrat, glicinat sau lactat – forme ușor absorbabile. Totuși, administrarea excesivă poate cauza diaree sau disconfort intestinal, motiv pentru care este importantă monitorizarea medicală.

Refacerea nivelului de magneziu poate îmbunătăți somnul, reduce anxietatea și restabili echilibrul emoțional. Într-o lume accelerată, acest mineral esențial rămâne unul dintre cei mai importanți aliați ai sistemului nervos.

Distribuie articolul: