Stresul face parte din viața cotidiană și, în doze mici, poate fi benefic — ne motivează, ne ajută să reacționăm rapid și să facem față provocărilor. Însă atunci când devine constant, corpul și creierul intră într-o stare de alertă continuă, care, în timp, poate avea efecte negative profunde. Cercetările din neuroștiință confirmă că stresul cronic modifică structura și funcționarea creierului, afectând memoria, emoțiile și capacitatea de decizie.

Stresul activează axa hipotalamo-hipofizo-suprarenală (HPA), responsabilă de eliberarea cortizolului — principalul hormon al stresului. În condiții normale, cortizolul ajută organismul să răspundă la situațiile de urgență, dar atunci când nivelurile rămân ridicate pe termen lung, efectele devin nocive. Un studiu realizat de Yale University School of Medicine a arătat că expunerea prelungită la cortizol duce la reducerea volumului în hipocamp, regiunea creierului implicată în memorie și învățare. Persoanele aflate sub stres cronic tind să aibă dificultăți de concentrare și să uite mai ușor informațiile recente.

Pe lângă hipocamp, și amigdala, centrul emoțional al creierului, suferă modificări. Cercetările publicate în Nature Neuroscience au demonstrat că stresul prelungit determină creșterea activității amigdalei, ceea ce duce la reacții emoționale mai intense și la o predispoziție mai mare pentru anxietate sau teamă. În același timp, cortexul prefrontal, zona responsabilă de raționament și autocontrol, își reduce volumul, ceea ce explică de ce stresul cronic scade capacitatea de a lua decizii logice și favorizează reacțiile impulsive.

Stresul afectează și comunicarea dintre neuroni. Nivelurile crescute de cortizol interferează cu producția de neurotransmițători precum serotonina și dopamina, esențiale pentru echilibrul emoțional. Potrivit unui studiu publicat în Biological Psychiatry, persoanele cu stres cronic prezintă un risc semnificativ mai mare de depresie, tocmai din cauza acestor dezechilibre chimice.

Efectele stresului cronic se manifestă și la nivel fizic: somnul devine fragmentat, sistemul imunitar este slăbit, iar inflamația generalizată crește. Cercetătorii de la Harvard Medical School au descoperit că inflamația indusă de stres contribuie la apariția bolilor neurodegenerative, precum Alzheimerul, prin afectarea conexiunilor neuronale.

Gestionarea stresului este esențială pentru protejarea creierului. Practicile de relaxare, activitatea fizică regulată, o alimentație echilibrată și somnul adecvat reduc nivelul de cortizol și stimulează regenerarea neuronală. Un studiu publicat în Frontiers in Human Neuroscience a arătat că meditația practică regulat timp de opt săptămâni crește densitatea materiei cenușii în zonele implicate în controlul emoțiilor.

Stresul nu poate fi eliminat complet, dar învățarea modului corect de a-l gestiona poate proteja creierul de efectele sale distructive și poate menține echilibrul mental pe termen lung.

Distribuie articolul: