În ultimii ani, tot mai multe studii științifice au confirmat ceea ce medicina tradițională intuia de secole: sănătatea intestinului este strâns legată de echilibrul emoțional și mental. Cercetătorii numesc această conexiune „axa intestin-creier”, un sistem complex de comunicare bidirecțională între tractul gastrointestinal și sistemul nervos central.

Microbiomul intestinal este format din trilioane de bacterii, virusuri și ciuperci care trăiesc în intestin și joacă un rol esențial în digestie, imunitate și producerea anumitor neurotransmițători. Aproximativ 90% din serotonina – hormonul care reglează starea de bine – este produsă în intestin, nu în creier. Prin urmare, un dezechilibru al florei intestinale poate influența direct dispoziția, nivelul de stres și chiar riscul de apariție a depresiei sau anxietății.

Un studiu publicat în Nature Microbiology a arătat că persoanele cu depresie aveau o diversitate microbiană mai redusă, iar anumite bacterii benefice, precum Coprococcus și Dialister, lipseau aproape complet. Alte cercetări realizate de University College Cork au demonstrat că transplanturile de microbi sănătoși la animale cu comportament depresiv au redus semnificativ simptomele de anxietate. Aceste descoperiri sugerează că microbiomul poate acționa ca un „organ emoțional” care influențează funcționarea creierului.

Dieta joacă un rol crucial în menținerea unui microbiom echilibrat. Alimentele bogate în fibre, cum ar fi legumele, fructele și cerealele integrale, hrănesc bacteriile benefice, în timp ce zahărul, grăsimile saturate și produsele ultraprocesate favorizează dezvoltarea bacteriilor nocive. Alimentele fermentate – iaurtul, kefirul, varza murată, kimchi – conțin probiotice naturale care contribuie la restabilirea echilibrului intestinal.

Probioticele și prebioticele sunt studiate intens în contextul sănătății mintale. Un articol din Frontiers in Psychiatry a introdus termenul de „psihobiotice” pentru bacteriile care pot îmbunătăți starea de spirit. Suplimentele care conțin tulpini precum Lactobacillus helveticus și Bifidobacterium longum au demonstrat efecte benefice asupra nivelului de stres și anxietate la voluntari sănătoși.

Pe lângă alimentație, somnul și stresul influențează profund microbiomul. Lipsa somnului reduce diversitatea bacteriană, iar stresul cronic crește inflamația intestinală. Activitatea fizică moderată, în schimb, stimulează creșterea bacteriilor benefice și contribuie la o stare generală de bine.

Legătura dintre intestin și creier este una dintre cele mai promițătoare direcții ale medicinei moderne. Echilibrarea microbiomului intestinal nu înseamnă doar o digestie mai bună, ci poate deveni o strategie esențială pentru prevenirea tulburărilor emoționale și îmbunătățirea sănătății mintale.

Distribuie articolul: