Legătura dintre alimentație și sănătatea mintală este un subiect din ce în ce mai analizat în cercetările moderne. Deși depresia este o afecțiune complexă, influențată de factori genetici, psihologici și de mediu, dovezile științifice recente indică faptul că dieta joacă un rol semnificativ în apariția, prevenirea și gestionarea tulburărilor depresive.

Un studiu publicat în The American Journal of Psychiatry a evaluat influența dietei asupra sănătății mintale în rândul a peste 12.000 de persoane și a constatat că o dietă bogată în alimente procesate, zahăr, grăsimi saturate și carne procesată este asociată cu un risc crescut de depresie. În schimb, un regim alimentar de tip mediteranean, bazat pe legume, fructe, leguminoase, nuci, cereale integrale, ulei de măsline și pește, este corelat cu o incidență mai scăzută a simptomelor depresive.

Inflamația cronică de grad redus este una dintre căile prin care alimentația poate influența starea psihică. Alimentele ultra-procesate și dietele dezechilibrate pot activa răspunsuri inflamatorii în organism, care la rândul lor afectează funcționarea sistemului nervos central. Un review sistematic din Nutritional Neuroscience (2020) a evidențiat că markerii inflamatori, precum interleukina-6 și proteina C reactivă, sunt mai ridicați în rândul persoanelor cu depresie, iar dieta joacă un rol esențial în reglarea acestor procese.

De asemenea, alimentația influențează microbiomul intestinal, care este strâns legat de funcționarea creierului prin așa-numita „axa intestin-creier”. Trilioane de bacterii din intestin au un impact direct asupra producției de neurotransmițători, precum serotonina, care este implicată în reglarea dispoziției. Aproximativ 90% din serotonina din corp este produsă în tractul digestiv. Un dezechilibru în flora intestinală, cauzat de diete dezechilibrate sau consum redus de fibre, poate contribui la apariția simptomelor depresive.

În plus, anumite deficiențe nutriționale sunt frecvent întâlnite în rândul persoanelor diagnosticate cu depresie. Nivelurile scăzute de acizi grași omega-3, vitaminele din complexul B (în special B12 și folat), zinc, magneziu și vitamina D au fost asociate cu un risc crescut de depresie. De exemplu, un studiu publicat în Journal of Affective Disorders a arătat că suplimentarea cu omega-3 a dus la ameliorarea simptomelor depresive, în special în cazul pacienților care nu răspund bine la tratamentele clasice.

Un alt aspect important este fluctuația nivelului glicemiei. Dietele bogate în carbohidrați rafinați, zahăr și băuturi îndulcite pot duce la variații rapide ale glicemiei, care sunt corelate cu modificări de dispoziție, iritabilitate și oboseală. Studiile arată că un consum constant de zahăr este asociat cu o incidență mai mare a depresiei, în special în rândul femeilor.

În contrast, alimentele care susțin un nivel glicemic stabil — precum cerealele integrale, legumele și grăsimile sănătoase — pot contribui la o dispoziție echilibrată. Proteinele de calitate, consumate regulat, ajută la menținerea unui nivel constant de energie și sprijină sinteza neurotransmițătorilor, în special dopamina și serotonina.

Un domeniu emergent de cercetare, denumit psihiatrie nutrițională, se ocupă tot mai intens cu identificarea strategiilor alimentare care pot preveni sau reduce simptomele depresiei. Studiul SMILES, publicat în BMC Medicine, a fost primul studiu clinic controlat care a demonstrat că intervențiile nutriționale pot avea un efect terapeutic asupra depresiei moderate până la severe. Participanții care au adoptat o dietă sănătoasă au prezentat o reducere semnificativă a simptomelor în comparație cu grupul de control care a primit doar sprijin social.

Pe măsură ce tot mai multe dovezi confirmă rolul esențial al nutriției în sănătatea mintală, importanța unei alimentații echilibrate nu mai poate fi ignorată. Deși dieta nu înlocuiește tratamentele psihologice sau farmacologice, ea poate reprezenta o componentă crucială în prevenirea și recuperarea din depresie, mai ales atunci când este integrată într-un stil de viață care include somn adecvat, mișcare fizică și relații sociale echilibrate.

Distribuie articolul: