Analiză: Cum „pericolul Simion” a creat un front comun între România și R. Moldova

România joacă un rol esențial în parcursul european al Republicii Moldova. Fără victoria lui Nicușor Dan la alegerile prezidențiale de duminică, Chișinăul s-ar fi confruntat cu un obstacol suplimentar în drumul său către aderarea la Uniunea Europeană.

Românii basarabeni au participat în număr record la alegerile prezidențiale din România. Din cei aproape 160.000 de oameni care au votat la secțiile deschise în Republica Moldova, 88% au optat pentru Nicușor Dan. Basarabenii au conștientizat că România trebuie să rămână proeuropeană pentru ca și Republica Moldova să poată ajunge în UE. O victorie a candidatului suveranist, preferat de Kremlin, ar fi ajutat forțele pro-ruse din Moldova la alegerile parlamentare programate pentru 28 septembrie 2025 – alegeri ce vor genera majoritatea parlamentară care fie va propulsa Moldova în UE până în 2028, fie îi va bloca acest parcurs, întorcând-o în sfera de influență a Rusiei, scrie dw.com.

De ce s-au mobilizat basarabenii?

Românii basarabeni sunt extrem de sensibili la amenințările rusești. Le văd de departe și se fac zid în fața tentativelor de a-i lipsi de libertățile și oportunitățile obținute cu prea mult sacrificiu în ultimii 35 de ani. Așadar, miza turului doi al alegerilor prezidențiale din România i-a mobilizat nu doar pe românii basarabeni care, tradițional, luptă pentru limbă, istorie și cultură românească în Republica Moldova. I-a mobilizat și pe cei care cred că România le-ar putea oferi mai multă securitate în cazul unui eventual atac din partea Rusiei.

Un alt segment de alegători basarabeni a fost mobilizat de valul de ură fără precedent de pe rețelele de socializare, venit din partea susținătorilor lui George Simion. Aceștia au inițiat inclusiv petiții online pentru lipsirea basarabenilor de pașapoarte românești, au pledat pentru înălțarea unui gard între România și Republica Moldova și chiar au chemat la accidentarea mașinilor cu plăcuțe moldovenești de înmatriculare care circulă prin România. În replică, basarabenii au utilizat singurul instrument pe care îl aveau în mână – ștampila de vot. Au votat masiv pentru Nicușor Dan, un aliat al Maiei Sandu, care a obținut recent cel de-al doilea mandat de președintă a Republicii Moldova.

„Faceți ceva cu vama!”

Basarabenii nu vor gaz și curent gratis din România, așa cum au trâmbițat susținătorii AUR în ultimele două săptămâni pe rețelele de socializare în încercarea de a-i face pe românii din România să-i urască pe românii din Basarabia. Republica Moldova a plătit pentru tot ce a primit din România în ultimii ani. Basarabenii vor ca administrația de la București să deschidă și mai mult România pentru reintegrarea lor culturală, economică și informațională în spațiul românesc. „Faceți ceva cu vama!” – asta își doresc cel mai mult românii din Republica Moldova, nevoiți să stea ore întregi la coadă ca să treacă Prutul.

În domeniul energetic, proiectele moldo-române sunt în plină desfășurare. Până la sfârșitul anului 2025, va fi dată în exploatare linia electrică Isaccea-Vulcănești-Chișinău de 400 kV, denumită și „linia independenței energetice” a Republicii Moldova. Această linie electrică va conecta direct Republica Moldova cu sistemul energetic european și va face posibilă evitarea nodului energetic de la Cuciurgan (Transnistria) gestionat acum de Rusia prin intermediul regimului separatist de la Tiraspol. Din cauza acestui traseu energetic, construit încă în perioada sovietică, Chișinăul este nevoit să facă numeroase cedări în raport cu regimul separatist. În ultimii 30 de ani, Tiraspolul a lăsat de câteva ori Chișinăul în beznă, pentru a-l determina să facă cedări politice în favoarea Rusiei. O altă linie electrică de 400 kV – Bălți-Suceava – care unește sistemele energetice de pe cele două maluri ale Prutului va fi dată în exploatare până în 2027. Valoarea proiectului este de 37 de milioane de euro. De pe urma acestor proiecte nu doar Republica Moldova va avea de câștigat, ci și România, care își va crește capacitatea de export a energiei electrice.

Războiul „româno-român”, aplaudat de Putin

Felul cum au reacționat românii din România la valul de ură și propagandă generat artificial împotriva românilor basarabeni în campania pentru alegerile prezidențiale din România evidențiază o ruptură mediatică a românilor din România de istoria și actualitatea din Republica Moldova. În timp ce basarabenii urmăresc cu maximă atenție și implicare frământările politice din România, mulți români cred în continuare că cei din Moldova sunt ruși, iar asta îi face vulnerabili la propagandă și devin ostili în raport cu confrații lor basarabeni. În pofida cantităților mari de cafea băute la conferințele bilaterale menite să încropească un spațiu informațional comun între cele două maluri ale Prutului, Republica Moldova rămâne „neinteresantă”, din punct de vedere mediatic, pentru publicul din România.

Alegerile prezidențiale din România au fost de o importanță crucială pentru Republica Moldova. O administrație izolaționistă, ostilă UE, la București, ar fi blocat practic parcursul european al Moldovei, aceasta fiind obsesia lui Putin în acest moment. El vrea să-și pună din nou agenții săi la pupitrul puterii la Chișinău, ca să folosească Moldova contra Ucrainei. În acest sens, Putin avea nevoie de un președinte al României care declară deschis că urăște Republica Moldova și că Chișinăul nu ar trebui să mai beneficieze de ajutor din partea României și a UE. O Moldovă slabă și izolată, în care să se stingă lumina atunci când vrea Putin, este exact ce-și dorește dictatorul de la Kremlin în ajunul alegerilor parlamentare din 28 septembrie din Republica Moldova. Altfel spus, Putin visează la gardul înalt de pe Prut pe care au amenințat că-l vor construi susținătorii AUR ca să-i țină pe basarabeni departe de România.

De asemenea, prin propulsarea suveranistului Simion la Cotroceni, Vladimir Putin voia să se asigure că, dacă armata sa sparge frontul în Ucraina și înaintează spre Republica Moldova, Chișinăului nu-i va sări nimeni în ajutor, că Moldova nu se va pomeni sub umbrela NATO printr-o procedură de unire rapidă cu România, determinată de pericolul invaziei rusești. Din fericire, planul lui Putin cu implicarea României a eșuat. A rămas ca și Republica Moldova să treacă testul electoral al lunii septembrie 2025.

Distribuie articolul:

Cuvinte cheie:

Popas postelectoral în Găgăuzia: „Alegerile nu s-au ținut aici – de sus, din Bruxelles, s-a decis câștigătorul”

82,35% – atât a obținut Blocul electoral „Patriotic al Socialiștilor, Comuniștilor, Inima și Viitorul Moldovei” în UTA Găgăuzia. În unele sate, partidul a depășit chiar 90% din vot...

„Am primit 140 € — o bancnotă de 100 și două de 20, în plic, de la CEC. Am și filmare”: Reprezentantă în Biroul electoral din Franța face dezvăluiri șocante după alegeri

O membră a Biroului electoral din Franța, implicată în alegerile parlamentare din 28 septembrie, afirmă că a fost plătită „în plic”. „Am primit 140 de euro cash, fără să semnăm nic...

România, absentă complet din programul de guvernare al lui Munteanu

România nu este menționată nici măcar o dată în programul noului Guvern al R. Moldova, condus de premierul Alexandru Munteanu, după cum arată un document de pe site-ul oficial. ...